Cum a dat-o în bară DNA cu un acord de recunoaștere a vinovăției / Inculpatul face parte dintr-o bandă de escroci care vindea doritorilor imobile, cu acte de proveniență falsificate, la prețuri avantajoase

Exclusivitate

DNA a încheiat în această vară un acord de recunoaștere a vinovăției cu o persoană, Badea Denisa, implicată într-un amplu dosar de corupție legat de dobândirea nelegală de locuințe aparținând fondului locativ de stat din Capitală ori locuințe ce au aparținut unor persoane fără moștenitori.

Potrivit legii, acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de inculpați cu procurorii trebuie să fie verificate de un judecător.  Acordul a fost înregistrat la Tribunalul București în 25 august 2020, iar o lună mai tîrziu, în 24 septembrie 2020, judecătorul de la Tribunalul București a decis să respingă  acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu inculpata Badea Denisa, în dosarul penal nr. 248/P/2020, pe care îl trimite procurorului în vederea continuării urmăririi penale. Hotărârea a putut fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei, fapt care s-a întîmplat de altfel în data de 5 octombrie 2020.

Pedeapsa de 2 ani și 6 luni, cu suspendare, este nejustificat de blândă

Potrivit acordului de recunoaștere a vinovăției, inculpata Badea Denisa și procurorul DNA au fost de acord ca, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și cumpărare de influență comisă în formă continuată – 2 acte materiale, să fie condamnată la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, la care să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen de supraveghere de 3 ani, precum și la o pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor pe o durată de 3 ani.

Judecătorul a argumentat că, la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatei,  procurorul nu a ținut cont, la încheierea acordului, de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.pen.respectiv de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, de motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, de natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, de conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal și de nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Raportând aceste criterii la circumstanțele reale și personale ale inculpatei, instanța reține că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpatei și că aplicarea pedepsei nu este suficientă, fără executarea acesteia.

Judecătorul a remarcat faptul că inculpata Badea Denisa a aderat la grupul infracțional organizat, inițiat de către inculpatul X.Y.Z., care și-a desfășurat activitatea în mod coordonat, pe o perioadă îndelungată de timp, respectiv în anii 2018-2019, în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de influență, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual comisă în formă continuată. Judecătorul a remarcat și faptul că procurorul nu s-a sesizat în ceea ce o privește pe inculpata Badea Denisa si pentru participația la săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale/uz de fals.

Inculpata a fost cam lacomă

Instanța a apreciat că nu poate să nu țină cont de aceste aspecte în analiza elementului privind împrejurarea și modul de comitere a infracțiunilor, la fel cum nu se poate face abstracție că inculpata urmărea să obțină și alte imobile situate în zone centrale ale municipiului București decât cele cu privire la care s-au efectuat cercetările în ancheta penală.  Judecătorul a tras astfel concluzia că inculpata Badea Denisa  a transformat această activitate infracțională într-un stil de viață, care nu ar fi încetat, fără intervenția autorităților. De asemenea, a menționat judecătorul, nu se poate face abstracție că motivul săvârșirii infracțiunilor este acela de a se îmbogăți în mod rapid, reținându-se așadar lăcomia inculpatei. Nici circumstanțele personale nu îi sunt favorabile inculpatei: deși este o persoană tânără, cu capacitate de muncă, judecătorul a notat că aceasta nu obține venituri în mod licit, neavând niciun loc de muncă. În schimb, din probele administrate în cauză a reieșit că, deși nu obține venituri, inculpata i-a remis unui alt inculpat în acest dosar, pe parcursul anului 2019, suma de aproximativ 10.000 de euro.

Ce au pus la cale inculpații

În anul 2018, inculpatul X.Y.Z. a constituit un grup infracțional organizat, format din mai multe persoane, în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals intelectual, folosirea instrumentelor false și dare de mită, pentru dobândirea nelegală de locuințe aparținând fondului locativ de stat ce se află în proprietatea mun. București sau locuințe ce au aparținut unor persoane fără moștenitori, prin întocmirea de documente falsificate ce atestau dobândirea acestor imobile de la instituțiile statului, documente folosite la DITL sau OCPI. Imobilele astfel obținute erau valorificate către persoane interesate în obținerea de profituri mari. Așa a fost și cazul inculpatei Badea Denisa, căreia inculpatul X.Y.Z. i-a solicitat inițial niște sume de bani, lăsând să se înțeleagă că are influență pe lângă funcționarii Primăriei mun. București – Administrația Fondului Imobiliar și că aceștia, în schimbul sumelor de bani plătite, vor aproba vânzarea imobilelor.

Gruparea identifica imobile nelocuite

Ca și modalitate de comitere a infracțiunilor, inculpatul X.Y.Z.  identifica imobile nelocuite, nerevendicate ori care se află în proprietatea privată a statului sau a mun. București, fie administrate de către Administrația Fondului Imobiliar – entitate publică de interes local, fie de către primăria mun. București sau de către primăriilor de sector, iar pentru dobândirea nelegală a acestora întocmea documente false, respectiv contracte de închiriere, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de predare-primire locuință, fișe de calcul, chitanțe de plată, Ordine de prefect, titluri de proprietate, în numele AFI și al Instituției Prefectului.

Spre exemplu, după identificarea unui imobil nelocuit, inculpatul X.Y.Z. se adresa Primăriei mun. București, primăriilor de sector, OCPI sau altor instituții care administrează fondul locativ ori care dețin informații despre acesta, pentru a afla situația juridică a imobilului, în special dacă referitor la acel imobil există litigii sau cereri de revendicare. Cererile privind situația juridică a imobilelor erau întocmite în numele persoanelor care doreau dobândirea fără drept a respectivelor imobile, în fapt clienți de-ai săi. Ulterior, dacă imobilul vizat se afla în litigiu, era revendicat sau se afla în proprietatea unor persoane fizice sau juridice, inculpatul X.Y.Z.  renunța la punerea în aplicare a dobândirii lui prin fals, iar dacă imobilul nu se afla într-o astfel de situație, în sensul că nu existau litigii, nu era revendicat și avea o situație juridică incertă, inculpatul întocmea documente false de dobândire a proprietății.

Printre complici, un inginer cadastrist și un funcționar de la DITL 1

Badea Denisa avea rolul de a identifica posibili clienți care să fie dispuși să plătească o sumă de bani pentru ”serviciile” inculpatului X.Y.Z. acesta prezentându-se ca fiind o persoană cu ”relații” în rândul funcționarilor din cadrul AFI sau ai Primăriei mun. București. De altfel, sumele de bani erau încasate de la clienți în schimbul ” intervenției ” pe lângă funcționarii publici pentru a-i determina pe aceștia să aprobe vânzările de imobile, lăsând să se înțeleagă că parte din sumele oferite de clienți ajungeau și la acei funcționari. Inculpatul X.Y.Z. obținea informații despre mai multe imobile nelocuite, în care pătrundea pentru a efectua măsurători împreună cu un alt inculpat, inginer cadastrist, având asupra sa cheile, nefiind exclus ca adresele imobilelor să-i fi fost furnizate de către funcționari cu atribuții de administrare sau conservare din cadrul AFI ori de către angajați ai societăților care au administrat imobilele statului, cum ar fi ROM-VIAL, TITAN AL SA, etc (fostele ICRAL-uri). Anchetatorii au probat că un ajutor important pentru grupare îl oferea un inspector principal la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1, care furniza informații confidențiale la care avea acces ca urmare a exercitării atribuțiunilor de serviciu.

Documente falsificate de dobândire a proprietății

După primirea banilor, X.Y.Z. întocmea documente false de dobândire a proprietății, atât în numele AFI, cât și al Instituției Prefectului. Întocmirea documentelor false a presupus întocmirea, la început, a unor contracte de închiriere între AFI și clientul respectiv, procese-verbale de predare-primire a locuinței, fișele de calcul a chiriei, după care, pasul următor l-a reprezentat întocmirea de contracte de vânzare-cumpărare false între AFI și client. Pentru a reuși înscrierea imobilelor pe numele clienților, atât la OCPI, cât și la DITL de sector, inculpatul X.Y.Z. a folosit documentele false întocmite, existând situații în care a reușit înscrierea clienților în fals ca proprietari ai imobilelor, fie prin inducerea în eroare a funcționarilor din cadrul acestor instituții, fie cu complicitatea lor. În prealabil, se recurgea la întocmirea, în fals, a unor contracte de închiriere, deoarece AFI putea vinde locuințe doar chiriașilor care solicită acest lucru.

Inculpatul X.Y.Z.  a falsificat astfel titluri de proprietate și Ordinele de Prefect aferente, prin copierea textelor utilizate în alte titluri de proprietate și inserarea în acestea a numelui persoanei indicate de X.Y.Z., a suprafeței măsurate de inginerul cadastrist  și a adresei imobilului, documente pe care erau aplicate ulterior ștampile contrafăcute.  În modalitatea descrisă mai sus, prin activitatea concertată a mai multor persoane implicate, au fost contrafăcute numeroase documente oficiale, care au stat ulterior la baza vânzării unor imobile din fondul locativ de stat la prețuri avantajoase diverșilor doritori.

 

spot_img

Articole recente

Fiscul nu i-a convins pe judecători să angajeze răspunderea unei persoane în solidar cu mama sa, urmărită penal și devenită insolvabilă

Prin Decizia de angajare a răspunderii solidare, emisă în decembrie 2021 de Administrația Națională a Finanțelor Publice - Direcția...

Mai multe articole din aceeași categorie