Justnews.ro

Șeful DNA, Crin-Nicu Bologa, a câștigat definitiv procesul în care a fost dat în judecată de un grup de persoane, între care se număra cântăreața de muzică populară Daniela Berșu, pentru “încălcarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la reputație, demnitate, protecția datelor cu caracter personal și imagine publică”. Trei persoane – Berșu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian și Glăvan Ion Matei – s-au judecat vreme de 4 ani cu actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție; procesul a debutat la Judecătoria Sectorului 5, a continuat la Tribunalul București și s-a finalizat în urmă cu câteva zile la Curtea de Apel București.

Prin urmare, judecătorii Curții de Apel București au luat această hotărâre întrucât recursul nu a fost motivat, respectiv cele 3 persoane, Berșu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian și Glăvan Ion Matei, nu au explicat și detaliat motivele pentru care erau nemulțumite de soluția Tribunalului București.

De unde a pornit nemulțumirea celor 3

În data de 21 noiembrie 2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, condus de prim-procurorul Crin-Nicu Bologa, dă publicității un comunicat de presă anunțând că „Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că în perioada octombrie – noiembrie 2015,  Bersu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian şi Glăvan Ion Matei, Catrinoiu Cristian Ovidiu, împreună cu alte două persoane neidentificate până în prezent, au constituit un grup infracţional având ca scop determinarea, prin inducerea în eroare, a UTA-urilor din judeţul Sălaj (primăriile), să încheie contracte cu societatea comercială “Programul pentru Sporirea Capacităţii Administrative SRL”. Pentru atingerea scopului grupului infracţional organizat Bersu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian şi Glăvan Ion Matei, împreună cu alte două persoane neidentificate s-au deplasat la 14 primării de pe raza judeţului Sălaj, şi-au declinat calităţi de funcţionari ai Agenţiei Naţionale de Integritate şi sub pretextul completării unor formulare intitulate “RAPORT DE ANALIZĂ ÎN VEDEREA SPORIRII CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE UATC“ cele trei persoane au determinat prin mijloace frauduloase reprezentanţii primăriilor să semneze acorduri de implementare “SISTEM INFORMATIC INTEGRAT”, care erau adevărate contracte”. Prin același comunicat de presă se anunța că reclamanții au săvârșit infracțiuni de uzurpare de calități oficiale, înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat.

Apoi, la data de 14.12.2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj clasează acuzația de uzurpare de calități oficiale și schimbă încadrarea juridică în privința faptei de înșelăciune, reținând că aceasta a rămas în forma tentativei. Parchetul nu informează însă opinia publică asupra nevinovăției suspecților relativ la acuzația că au uzurpat calitatea de funcționari ai Agenției Naționale de Integritate (ANI) ori cu privire la inexistența faptei de înșelăciune în formă consumată.

În fine, la data de 30.12.2015, Parchetul transmite opiniei publice un nou comunicat, intitulat „drept la replică”, afirmând că „datele si informațiile corespunzătoare adevărului referitoare la dosarul nr. 223/P/2015, sunt cele cuprinse în comunicatele de presă ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și în rechizitoriul înaintat Tribunalului Sălaj”. Comunicatul purta semnătura prim procurorului Crin-Nicu Bologa și a fost publicat în ziarul Graiul Sălajului.

Pretențiile celor trei: câte 40.000 de euro

Cele 3 persoane nemulțumite cereau judecătorilor obligarea pârâților – Parchetul de pe lângă Triubunalul Sălaj, Parchetul de pe lăângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Bologa Crin-Nicu – la plata în solidar, separat pentru fiecare reclamant, a sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale, pentru încălcarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la reputație, demnitate, protecția datelor cu caracter personal și imagine publică, precum și obligarea pârâților la publicarea hotărârii ce sa pronunța în cauză pe pagina de internet www.mpublic.ro.

Opinia judecătorilor

Judecătorii au analizat conținutul comunicatelor, remarcând faptul că informațiile se rezumau la date obiective, prezentate succint, privitoare la starea de fapt reținută în actele de cercetare penală întocmite în dosar, care aveau ca scop să ofere destinatarilor datele de interes public necesare unei informări corecte cu privire la cauza cercetată. În opinia magistraților, faptul că, adeseori, unele din aceste comunicate sunt preluate de mass-media care distorsionează conținutul acestora, nu poate fi imputat emitentului comunicatelor. Mai mult, instanța a argumentat că dreptul reclamanților la imagine, demnitate și reputație, nu a fost lezat prin conținutul comunicatelor Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, ci mai degrabă prin faptele de natură penală prin care s-a dispus trimiterea acestora în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul din 14.12.2015 (tentativă la infracțiunile de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat).

În concluzie, instanța a apreciat că „prin aceste comunicate s-a realizat doar activitatea de informare a opiniei publice de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, în legătură cu procedurile judiciare desfășurate în cauze de interes general și că aceasta s-a circumscris total principiilor generale stabilite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și prin Constituția României”.

În loc de epilog

În data de 8 octombrie 2020, Curtea de Apel Cluj a pronunțat soluția definitivă în dosarul penal instrumentat de procurorii din Sălaj, conduși atunci de Crin Bologa:

  • condamnă pe inculpatul CATRINOIU CĂTĂLIN PETRIŞOR la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la înşelăciune în formă continuată (23 acţiuni).
  • condamnă pe inculpatul BOIAN VASILE LUCIAN la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune în formă continuată (23 acţiuni).
  • reduce durata pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului IONESCU CĂTĂLIN ADRIAN pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 32 alin.1 Cod penal raportat la art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal şi art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal (7 acţiuni) la 1 an închisoare. În baza art. 91 şi 92 din C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului şi fixează termenul de supraveghere de 2 ani 6 luni.
  • reduce durata pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului GLĂVAN ION MATEI pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 32 alin.1 Cod penal raportat la art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal şi art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal (4 acţiuni) la 8 luni închisoare. În baza art. 91 şi 92 din C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului şi fixează termenul de supraveghere de 2 ani.
  • reduce durata pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei BERSU DANIELA pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 32 alin.1 Cod penal raportat la art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal şi art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal (7 acţiuni) la 10 luni închisoare. În baza art. 91 şi 92 din C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 10 luni închisoare aplicată inculpatei B.D. şi fixează termenul de supraveghere de 2 ani.

Soluția completă a judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj poate fi vizualizată aici

 

Alte articole