Curtea de Apel București a respins săptămâna trecută apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și a confirmat astfel soluția Tribunalului București prin care a fost admisă cererea de înregistrare a partidului „Uniunea Creștin Democrată DACIA” în Registrul Partidelor Politice.
Reprezentantul Ministerului Public solicitase respingerea cererii, având în vedere că denumirea noii formațiuni este asemănătoare Partidului Uniunea Creștin Democrată şi contravine dispoziţiilor legale, respectiv art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003. În schimb, cei 4 membri fondatori ai noului partid au explicat că denumirea integrală a formațiunii este „UNIUNEA CREŞTIN DEMOCRATĂ DACIA”, iar denumirea prescurtată a partidului este „UCD Dacia”. De asemenea, partidul are un semn permanent propriu descris în statut şi prezentat în anexa la statut, reprezentat de o ramură de măslin de culoare maro cu frunze verzi, poziţionată pe diagonală într-un dreptunghi, cu fond frez şi chenar întrerupt verde, în interiroul căruia va fi şi denumirea U.C.D. Dacia (U de culoare albastru, C de culoare galben, D de culoare roşie, Dacia de culoare neagră).
Instanța a amintit că legea prevede că denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate. Tribunalul constată îndeplinită condiţia ca prin denumirea adoptată să se asigure o diferențiere clară de partidul anterior înregistrat, Partidul Uniunea Creștin Democrată, întrucât denumirea integrală oferă un element suficient de distincție de partidul înregistrat anterior, prin adăugarea cuvântului ”DACIA”. În plus, după cum se arăta în motivarea soluției, consemnată de rejust.ro, tribunalul a avut în vedere şi faptul că o componentă a denumirii o reprezintă şi denumirea prescurtată, iar acestea se diferenţiază clar, partidul deja înregistrat având denumirea prescurtată UCDR, iar noul partid, UCD DACIA (elementul Dacia este menţionat în integralitate, iar nu prin iniţială). Textul menţionat nu poate fi interpretat în sensul că ar impune condiţia ca denumirea să fie total diferită de cea a partidelor deja existente, fără elemente comune cu acestea. O astfel de condiţionare nu este justificată mai ales în cazul în care suprapunerea priveşte denumiri generice, în speţă „uniune”, „creştin” şi „democrat”, care definesc idealuri de unitate, creştinism şi democraţie, comune multor partide.
Or, este de înţeles dezideratul fiecărui partid politic ca din denumire să rezulte clar ideologia sa politică, valorile pe care le promovează, mai ales că denumirea reprezintă primul element cu impact în mentalul persoanelor, care permite acestora să plaseze cu mai mare uşurinţă partidul pe scena politică. În interpretarea contrară, ţinând cont de faptul că ideologiile politice sunt limitate ca număr, s-ar ajunge ca primele partide care s-au înregistrat folosind denumirile generice specifice ideologiilor politice, să fie singurele cărora li se permite folosirea respectivelor denumiri, noile partide fiind obligate să folosească în denumire cuvinte care nu definesc ideologii politice, îngreunând astfel identificarea lor de către public pe eşichierul politic şi, posibil, diminuând gradul de atractivitate al partidului în rândul electoratului. Astfel fiind, condiţia trebuie considerată îndeplinită dacă există suficiente elemente distinctive, care să permită diferențierea celor două partide de către un electorat suficient de atent și de avizat. Prin raportare la acest nivel mediu de avizare a publicului, tribunalul reţine că denumirea petentului, în forma integrală și în forma prescurtată, diferențiază acest partid de cel anterior înregistrat. Acestea au fost considerentele pentru care instanța a admis cererea şi a dispus înregistrarea partidului în Registrul Partidelor Politice ţinut de grefa Tribunalului Bucureşti.
