În iunie 2019, reclamanta MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL a chemat în judecată la Curtea de Apel Cluj pe pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, și Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în legătură cu nelegalitatea obligaţiilor suplimentare impuse în urma unei inspecții fiscale, din perspectiva impozitului pe profit. În motivare se arăta că societatea a fost supusă unei inspecţii fiscale în perioada cuprinsă între 15.09.2016 (data înscrisă în Registrul unic de control) şi 06.03.2018 (data discuţiei finale). Inspectorii ANAF au constatat obligaţii suplimentare din perspectiva impozitului pe profit în ceea ce priveşte costurile cu serviciile IT achiziţionate de MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS SRL de la MOL Hungarian OIL&GAS („MOL HU”). Mol a susținut că cheltuielile totale, în valoare de 4.189.753 Iei și TVA aferentă, raportată prin mecanismul taxării inverse, în sumă de 1.005.540 lei, erau deductibile, în timp ce inspectorii ANAF susțineau contrariul.
În februarie 2022, instanța de fond – Curtea de Apel Cluj – a dat dreptate reclamantei:
- Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanta M.R.P.P. SRL în contradictoriu cu pârâtele ANAF– DGAMC şi ANAF-DGSC, în consecinţă: Anulează în parte Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 573/28.11.2018 emisă de pârâta ANAF-DGSC, Decizia de impunere nr. F-MC 86/23.03.2018 şi a RIF nr. F-MC 48/23.03.2018 întocmit de ANAF–DGAMC, în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale suplimentare (impozit pe profit, TVA şi accesorii) stabilite – aferente sumei de 4.189.753 reprezentând cheltuieli cu servicii IT şi licenţa SAP, sumei de 802.128 lei reprezentând refacturări costuri emise de asocatul unic, sumei de 81.382 lei reprezentând servicii de email marketing facturate de K.I. SRL, respectiv sumei de 178.045 lei reprezentând cheltuieli cu servicii de creatie publicitară, consultanţă intermediere producţie material publicitar, etc. facturată de DDB Bucureşti SRL. Respinge în rest acţiunea reclamantei. Obligă pârâtele în solidar să plătească reclamantei suma de 39.150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariu expert şi onorariu avocat raportat la pretenţiile admise. Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată la data de 17.02.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Soluția a fost atacată cu recurs, litigiul ajungând în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Recent, aceștia au tranșat definitiv disputa:
- Detalii soluţie: Respinge excepţia nulităţii recursurilor. Respinge recursurile declarate de pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili împotriva sentinţei civile nr. 53/2022 din 17 februarie 2022 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Obligă recurentele-pârâte la plata către intimata-reclamantă a sumei de 15000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, făcute în recurs. Definitivă. Pronunţată astăzi, 31 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
