În octombrie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în calitate de reclamant, a depus o cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în care a solicitat instanței, în contradictoriu cu deputatul USR, Emanuel Ungureanu, în calitate de pârât:
– să se constate încălcarea drepturilor sale la onoare, demnitate şi reputaţie, drepturi nepatrimoniale, prin formularea, publicarea şi răspândirea deliberată/premeditată, de către pârât, a unor judecăţi de valoare fără bază factuală, a unor afirmaţii/acuzaţii/interpretări extrem de grave şi de mincinoase şi a unor cuvinte/expresii denigratoare, defăimătoare şi calomnioase;
– să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 (cinci sute mii) lei cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor la onoare, demnitate şi reputaţie ale reclamantului;
– să se dispună obligarea pârâtului la prezentarea de scuze publice scrise reclamantului, pe pagina sa de socializare (Facebook) şi într-un ziar de circulaţie naţională;
– să se dispună obligarea pârâtului la eliminarea din mediul on-line (pagina de socializare – Facebook) a mesajelor în cuprinsul căruia se regăsesc judecăţile de valoare fără bază factuală, afirmaţiile mincinoase, acuzaţiile şi cuvintele/expresiile denigratoare, defăimătoare şi calomnioase,
– să se dispună obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În susţinerea cererii, reclamantul a menționat că pârâtul a realizat, în mod deliberat şi repetat, prin diseminare şi/sau prelucrare insistentă în timp (intervalul 21 iunie 2022 — 6 octombrie 2022, pe reţeaua de socializare Facebook), cu evidentă rea-credinţă, o serie de afirmaţii/acuzaţii/interpretări extrem de grave (reprezentate nu doar de simple judecăţi de valoare fără bază/actuală, ci mai ales de expuneri mincinoase) şi de expresii denigratoare, defăimătoare şi calomnioase (în special în legătură cu negocierea şi semnarea de către Ministerul Sănătăţii a contractului de asistenţă tehnică cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în vederea îndeplinirii de către statul român a ţintelor şi jaloanelor specifice reformelor de sănătate publică şi a implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNNR), care depăşesc cu mult caracterul informativ care poate prezenta interes pentru opinia publică şi pe care le înfăţişează şi expune public ca având valoare de certitudine/adevăr, respectiv afirmaţiile/acuzaţiile grave pe care le face, în contextul în care descrie, prin sintagma „acest furt din bani publici”, pretinsul caracter penal al procedurilor prealabile/al însuşi acordului guvernamental indicat mai sus, cu scopul direct al alterării (exprese a) drepturilor reclamantului la onoare, demnitate şi reputaţie. Reclamantul a învederat că situaţia de fapt vizează aspecte referitoare la conturarea scopului pârâtului de a induce opiniei publice o percepţie şi o imagine negativă în ceea ce îl priveşte, de a îl plasa în situaţii vădit stânjenitoare, de a încerca să imprime un sentiment de stigmatizare socială prin prisma reacţiilor negative generate tocmai de afirmațiile/acuzaţiile/interpretările intenţionate lansate public.
Un an mai târziu, în decembrie 2023, instanța de fond îi dă dreptate pârâtului:
- Solutia pe scurt: Respinge exceptia lipsei calitătii procesuale pasive, invocată de pârât ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Rafila Alexandru, în contradictoriu cu pârâtul Ungureanu Emanuel-Dumitru, ce neîntemeiată. Obligă reclamantul la plata sumei de 4.165 lei, în favoarea pârâtului, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat. Respinge cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată constând în cheltuieli de transport, ca neîntemeiată. Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Sectia a IV-a Civilă. Pronuntată, azi, 12.12.2023, prin punerea soluției la dispozitia părtilor de către grefa instantei.
În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că, punând în balanţă dreptul reclamantului la protejarea reputaţiei, faţă de interesul general al protejării libertăţii de exprimare în cazul subiectelor de interes general, în considerarea faptului că afirmaţiile critice ale pârâtului au vizat exclusiv activitatea politică a reclamantului, dispunând de o bază factuală suficientă, comportamentul pârâtului s-a situat în sfera libertăţii de exprimare. De asemenea, instanța a concluzionat că nu se justifică reţinerea unei fapte ilicite în sarcina pârâtului, neexistând, în contextul dat, o nevoie socială imperioasă de sancţionare a acestuia pentru comportamentul adoptat, cu toate că acesta a avut un caracter ofensator.
Ambele părți au atacat în zadar sentința cu apel, dar soluția nu este încă definitivă:
- Solutia pe scurt: Respinge apelurile ca nefondate. Obligă apelantul – reclamant la plata către apelantul – pârât a sumei de 3570 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocaţial în apel. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 3.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
