Guvernul României și-a exprimat recent punctul său de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea art. 1026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorii PNL Cătălin – Daniel Fenechiu şi Cristian – Augustin Niculescu – Ţâgârlaş (Bp. 436/2023, Plx.606/2023). Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 1026 alin. (1) din Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul majorării pragului valoric al cererii de la 10.000 lei la 50.000 lei în vederea aplicării procedurii cu privire la cererile de valoare redusă.
Executivul condus de Marcel Ciolacu a stabilit că Parlamentul va trebui să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative. În opinia Executivului, dincolo de argumentele de ordin practic privind eficientizarea activității judiciare şi degrevarea instanţelor judecătoreşti, menționate de altfel în Expunerea de motive, inițiativa necesită a fi însoţită, pentru fundamentarea solidă a soluției legislative, şi de o evaluare, cel puțin preliminară, dar suficient de relevantă, a impactului noii reglementări inclusiv din perspectivă statistică. Așa că nițiativa legislativă trebuie examinată și din perspectiva lipsirii unui număr potenţial mai mare de cauze (cele al căror obiect are o valoare între 10.000 şi 50.000 lei) de calea extraordinară de atac a recursului, care constituie, principalul mijloc procedural de asigurare a practicii judiciare unitare, iar această analiză este necesară chiar în condițiile lipsei unui standard convenţional şi constituţional care să impună existenţa necondiționată a unui asemenea remediu procedural. În concluzie, soluția normativă propusă prin inițiativa legislativă necesită o analiză suplimentară în considerarea observațiilor și propunerilor formulate, constituind finalmente o chestiune de oportunitate, ce ar putea contribui la buna administrare a justiţiei civile în măsura fundamentării concludente pe un studiu al impactului său sub imperiul Legii nr. 114/2021 şi Legii nr. 220/2022 și al celui preconizat în viitor. Având în vedere considerentele mai sus expuse, soluţiile ar trebui analizate într-un context mai larg și complex de evaluare a modului de aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă (NCPC) în perioada de la intrarea sa în vigoare şi până în prezent, fiind de subliniat încă o dată imperativul realizării unei intervenţii sistematizate asupra acestei reglementări fundamentale pentru justiţia civilă română
Guvernul consideră oportun şi imperios necesar să fie consultate Consiliul Superior al Magistraturii(şi, prin intermediul acestei instituții, şi celelalte instanțe judecătoreşti inferioare instanţei supreme), precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în măsură să ofere feedback esenţial în procesul de elaborare a unei astfel de reglementări, plecând de la importanţa materiei reglementate. Nu în ultimul rând, Executivul consideră utilă şi consultarea profesiilor juridice, a căror activitate este, cel puţin indirect, impactată de noua soluție legislativă, și chiar a unor specialiști în materie procesual civilă – de pildă membri ai catedrelor de procedură civilă din cadrul facultăţilor de drept şi ai comisiilor de redactare, a NCPC/legii pentru punerea în aplicare a NCPC.
