Corneliu Corneschi a absolvit cursurile Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza după care, începând din anul 1994, a lucrat, ca ofițer activ, în cadrul Direcției Județene de Informații Botoșani, din structura Serviciului Român de Informații (SRI). În anul 2007 a fost numit șef sector Amenințări Transfrontaliere, calitate în care colonelul Corneliu Corneschi deținea autorizație de acces la informații clasificate secret de stat, nivel de secretizare “Strict Secret”.
Dosarul de la DIICOT
La data de 12.08.2011, fratele colonelului Corneliu Corneschi, care era angajat ca șofer la Biroul Vamal Stânca-Costeşti, a fost depistat în trafic având în autovehiculul de serviciu 4 recipiente (2 canistre, 2 cutii de detergent) înăuntrul cărora se aflau ţigarete de provenienţă extracomunitară (Rep. Moldova). Acesta a susținut că le-a găsit abandonate pe traseu și că se ducea să le predea organelor abilitate. Oprirea în trafic a angajatului vamal nu a fost întâmplătoare, la nivelul DIICOT – ST Suceava fiind efectuate anterior acte premergătoare în dosarul penal 23D/P/2011, care au relevat indicii privind existenţa unei grupări infracționale organizate, ce acţiona în sfera traficului transfrontalier cu ţigarete de provenienţă Rep. Modova, introduse pe teritoriul României prin PTF Stânca Costeşti, cu ştiinţa mai multor lucrători vamali. Supravegherea a fost efectuată cu sprijinul SRI, fiind emise autorizaţii privind efectuarea de înregistrări audio-video şi ambientale, una dintre locaţiile accesate în repetate rânduri de persoanele suspectate fiind un imobil ce era ocupat, în condiţii de separare a locuinţelor şi grădinilor, de colonelul SRI şi părinţii săi. Peste drum, îşi avea locuinţa fratele angajatului SRI. După organizarea flagrantului, au fost autorizate percheziții la domiciliile mai multor persoane, printre care și la domiciliul fratelui și al tatălui colonelului SRI. Percheziția a fost extinsă apoi și la partea ocupată de colonel, însă aici nu s-au descoperit produse accizabile. La domiciliile fratelui și tatălui său s-au descoperit mai multe produse accizabile a căror provenienţă nu a fost justificată. În august 2011, a fost începută urmărirea penală împotriva colonelului SRI pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și de contrabandă, dar, mult mai târziu, prin ordonanțele din iulie 2014 și aprilie 2015, s-a dispus clasarea cauzei faţă de acesta.
Verificările și trecerea în rezervă
În contextul desfășurării cercetărilor de natură penală, dar înainte de finalizarea acestora, la data de 16.08.2011 colonelul SRI a fost pus la dispoziție, iar asupra sa activitățile de verificare privind accesul la informații clasificate în vederea menținerii sau retragerii avizului emis anterior. Printr-un raport întocmit în noiembrie 2011 de Direcția Generală de Securitate Internă a SRI s-a constatat existența unor elemente de incompatibilitate, prevăzute la art. 160 lit. a și f din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, aprobate prin HG nr. 585/2002, și s-a propus retragerea autorizației de acces la informații clasificate, propunere aprobată de prim-adjunctul Directorului SRI de la acea vreme. Măsura a fost comunicată verbal reclamantului la 14.11.2011. Prin Ordinul Directorului SRI nr. 0469/15.12.2011 reclamantul a fost trecut în rezervă din oficiu, în baza art. 43 alin. 1 lit. b și art. 85 alin. 1 lit. m și alin. 2 din Legea nr. 80/1995, ca urmare a retragerii autorizației de acces la informații clasificate. Măsura și temeiul de drept au fost comunicate verbal la 15 decembrie 2011.
Procesul și decizia CEDO
În aceste condiții, colonelul (r) Corneliu Corneschi, prin cererea de chemare în judecată a pârâtului SRI, introdusă la data de 21.03.2012 la Curtea de Apel Suceava, a contestat legalitatea actelor administrative privind retragerea autorizației de acces la informații clasificate și trecerea în rezervă din oficiu, susținând că acestea nu i-au fost comunicate și nu a fost informat cu privire la motivele de fapt şi de drept care au stat la baza lor. După cum a relatat aici publicația Lumea Justiției, instanța de fond i-a respins colonelului Corneschi cererea de redobândire a autorizatiei și de reîncadrare în SRI, dar în recurs Înalta Curte de Casatie și Justiție a dispus rejudecarea. Numai că, din nou, judecătorii din Suceava au respins acțiunea, iar apoi ICCJ a confirmat definitiv această respingere. În tot acest timp, SRI a refuzat să le acorde accesul atât lui Corneliu Corneschi, cât și avocatului acestuia la documentele pe baza cărora colonelul fusese exclus din Serviciul Român de Informații, sub pretextul că aceste documente erau clasificate, iar Corneschi nu mai deținea autorizația de a le accesa. După ce dosarul a ajuns la CEDO, la data de 11 ianuarie 2022, Corneliu Corneschi a obtinut, din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului, daune morale de 6.000 de euro, pentru că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Verdictul CEDO a avut deci legătură cu viciile de procedură și nu cu fondul dosarului, care urma să fie rejudecat de către instanțele din țară.
Noul proces
Conform îndrumărilor date de ÎCCJ prin decizia din 12.01.2023, prin care s-a admis cererea de revizuire în urma pronunțării Hotărârii CEDO în cauza Corneschi împotriva României, Curtea de Apel Suceava, reînvestită cu judecarea cauzei în primă instanță, a solicitat SRI să verifice dacă temeiurile, care au justificat clasificarea înscrisurilor relevante soluționării cauzei, se mențin, iar în caz afirmativ să prezinte, pe de o parte, motivele reale și imperioase de siguranță națională, pentru a fi evaluate de instanță la soluționarea cererii de declasificare formulată de reclamantul Corneliu Corneschi, iar, pe de altă parte, să propună soluții eficiente pentru asigurarea egalității armelor și a exercitării dreptului la apărare, fiind recomandată totodată posibilitatea depunerii actelor în extras, cu anonimizarea datelor vulnerabile.
În motivarea acțiunii, consemnate de rejust.ro, se arată că, după un parcurs procesual anevoios, într-un final au fost declasificate și s-au depus la dosar atât actele contestate, cât și o parte semnificativă a documentației care a stat la baza emiterii lor, între care Ordinul Directorului SRI din 15.12.2011, raportul Direcției Generale de Securitate Internă a SRI, declarația din data 18.02.2008 privind consimțământul reclamantului ca neacordarea avizului de securitate să nu fie motivată, raportul de expertiză privind examinarea poligraf, etc.
Noua sentință și motivarea
La data de 10 mai 2024 Curtea de Apel Suceava a respins din nou, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de fostul colonel SRI. Instanța a notat că, potrivit dispozițiilor legale (HG nr. 585/2002), autoritatea (SRI) are obligația de a iniția o procedură de reverificare în scopul revalidării/invalidării autorizației de acces la informații clasificate a oricărei persoane cu privire la care există suspiciuni rezonabile că nu mai îndeplinește condițiile pentru emiterea acesteia. În speță, în contextul investigațiilor de natură penală efectuate cu privire la fratele, tatăl, dar și al altor persoane din anturajul reclamantului și al familiei sale, pârâtul SRI a demarat procedura de reverificare în vederea revalidării avizului privind accesul la informaţii clasificate. În cadrul procedurii de reverificare, reclamantul a întocmit un raport personal şi a participat la interviul de securitate. Instanța a menționat că, deși a contestat acest caracter al întâlnirii, în mod cert reclamantul a cunoscut motivul convocării şi a participat la interviu. Totodată, indiferent de modul în care a fost convocat, obiectul şi cauza verificărilor i-au fost aduse la cunoştinţă reclamantului, iar inițiativa pârâtului SRI nu a avut caracter intempestiv sau discreționar, din moment ce legăturile sale cu persoane suspectate de săvârşirea unor infracțiuni grave erau de natură a impune reanalizarea credibilității acestuia și a capacității de a păstra secrete informațiile încredințate. Instanța a mai remarcat că în esență elementele care probează existența unui risc de securitate, aşa cum sunt consemnate în raportul DGSI din 2011, se refereau la faptul că reclamantul nu a promovat date și informații cu privire la activitățile cu potențial infracțional despre care avea cunoștință, nu a propus informarea organelor competente legal, nu a răspuns adecvat unor solicitări de informații și a accesat în afara cadrului reglementat date privind activitatea specifică a instituției, fapte calificate de pârâtul SRI ca fiind situații de incompatibilitate, prevăzute de art. 160 lit. a și f din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin HG nr. 585/2002.
Judecătorul a mai notat că în cauza pendinte nu se efectuează controlul jurisdicţional a unor fapte de natură penală sau disciplinară. În mod indiscutabil, cercetările penale împotriva reclamantului au fost clasate şi nici nu i-a fost angajată răspunderea disciplinară. Singura măsură dispusă a fost cea de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, SRI constatând, după verificarea de securitate pentru stabilirea compatibilităţii sale cu standardele cerute, că reclamantul nu mai prezenta suficiente garanţii pentru a i se permite accesul la astfel de informaţii. Sub acest aspect nu se poate omite faptul că legea nu prevede dreptul unei persoane de a i se elibera sau menţine o autorizaţie de acces la informaţii clasificate, care reprezintă o prerogativă deosebită, justificată de încrederea pe care o inspiră pregătirea, onestitatea, corectitudinea şi loialitatea celui în cauză.
Marjă largă în aprecierea riscurilor de securitate
Instanța a mai precizat că autoritatea (SRI în acest caz) beneficiază de o largă marjă de apreciere când evaluează acele comportamente sau activități ce pot să ridice suspiciuni privind existența unui risc pentru securitate și care pot, ca atare, să pună sub semnul întrebării caracterul demn de încredere al unei persoane din punctul de vedere al securității. Iar odată ce s-a conturat o îndoială suficient de consistentă, autoritatea nu dispune discreționar, ci este obligată de raţiuni de securitate naţională să ia măsuri pentru înlăturarea riscului de securitate identificat. Concluzia instanței de fond, din motivarea soluției, apărută pe site-ul rejust.ro, a fost următoarea: în circumstanțele care rezultă din materialul ce a stat la baza emiterii actelor contestate, în mod justificat pârâtul a constatat că există motive de îndoială asupra capacităţii reclamantului de a nu fi influențat și de a păstra secrete informațiile la care avea acces, acesta nemaifiind demn de încredere.
Final, după 12 ani
Corneliu Corneschi a atacat sentința cu recurs, dosarul ajungând din nou în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. La începutul lunii trecute, un complet al Secției de contencios administrativ și fiscal de la ÎCCJ a pronunțat soluția în acest dosar de referință, care s-a plimbat prin instanțe vreme de 12 ani:
• Detalii soluţie: Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Corneschi Corneliu împotriva sentinţei civile nr. 52 din 10 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2320/1/2022, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 noiembrie 2024.
