Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizarea oportunităţii dispunerii efectuării unui control tematic cu privire la infracţiunea prevăzută de art.369 din Codul Penal (incitare la ură) şi la alte infracţiuni ce cad sub incidenţa O.U.G. nr. 31/2002, precum şi comunicarea adresei Ministerului Justiţiei către Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi către instanţe şi parchete pentru a fi avută în vedere la elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă/descentralizată ale magistraţilor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, statisticile furnizate de Ministerul Public în perioada 2014-2017 și care se regăsesc în Raportul ECRI, elaborat de Consiliul Europei – Comisia împotriva rasismului şi intoleranţei, publicat pe data de 5 iunie 2019, arată că numai două din 113 cazuri de care s-au ocupat procurorii, conform art. 369 din Codul Penal (incitare la ură), au fost puse sub acuzare, în timp ce cinci din 77 de cazuri au ajuns în instanță ca intrând sub incidența unor articole din O.U.G. nr. 31/2002. Acelaşi document arată că, între anii 2016 și 2018 (până în martie), numai trei cazuri au fost judecate drept încălcări ale art.369 din Codul penal, dintre care numai unul s-a soldat cu pedeapsă.

Prevenirea şi combatarea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare, precum şi la interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii corespunde cerinţelor europene în domeniu şi constituie, totodată, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea rasismului, antisemitismului şi xenofobiei. Eficienţa acestui semnal depinde în mare măsură nu doar de adoptarea de măsuri legislative, dar şi de modalitatea de aplicare a acestora.

foto: flickr.com