Care sunt penitenciarele din România care respectă standardele CEDO: 4 metri pătrați pentru un deținut

Exclusivitate

În urmă cu 3 ani, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care avea ca obiect supra-aglomerarea penitenciarelor şi  condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României s-a angajat să adopte un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Standardele CEDO prevăd un minim de 4 metri pătrați pentru un deținut.

În 2019, gradul de ocupare a penitenciarelor s-a menținut constant la 111%, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019. În aresturi, gradul de ocupare a fost de numai 55%, potrivit unor date apărute într-un raport redactat de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) https://www.apador.org/cum-rezolva-romania-supraaglomerarea-din-penitenciare-la-doi-ani-dupa-condamnarea-la-cedo/

Un document întocmit de Administrația Națională a Penitenciarelor la data de 7 aprilie 2020 – Situația privind capacitatea de cazare a unităților și efectivele acestora – arată că, din cele 35 de penitenciare în care se aflau 19.345 de deținuți, doar cele din Deva, Ploiești – Târgșorul Nou ( Penitenciarul pentru Femei), Tulcea, Miercurea Ciuc, Giurgiu și Arad, respectă standardele CEDO. Cea mai bună situație se înregistrează la Deva, unde erau 389 de deținuți la 655 de locuri ( capacitate de cazare la 4 mp).

Cele mai suprapopulate penitenciare sunt cele din Focșani ( 440 deținuți la 300 de locuri), Iași ( 622 la 426 locuri), București Jilava ( 995 la 683 de locuri) și Vaslui ( 622 persoane la 430 de locuri).

O situație mult mai bună se înregistrează în spitalele-penitenciar gestionate de ANP, unde sunt consemnate doar 635 de persoane private de libertate la 1287 de locuri – capacitatea de cazare legală fiind de 7 metri pătrați, conform OMS 914/2006.

Mai multe informații despre documentul ANP la   http://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2020/04/07.04.2020-Capacitatea-de-cazare-a-unitatilor-si-efectivele-acestora-ef-20592-CC-18236-SITE.pdf

 

 

spot_img

Articole recente

Primăria Constanța a eșuat în încercarea de a recupera 4,5 milioane de dolari din prejudiciul suferit prin retrocedările lui Radu Mazăre

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 01.04.2021, reclamantul UAT Mun.Constanţa, prin...

Mai multe articole din aceeași categorie