Justnews.ro

Curtea de Apel București a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei depusă pe numele fostului colonel de miliție Tudor Stănică. Cererea a fost  depusă pe 4 noiembrie 2020, a avut termen de administrare probe pe 17 noiembrie 2020 și a fost admisă pe 26 ianuarie 2021, chiar de ziua aniversării nașterii fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu.

  • Solutia pe scurt: P.15/F-În baza art. 592 şi art. 593 C.p.p. rap. la art. 589 alin. 1 lit. a C.p.p. admite cererea formulată de petentul-condamnat Tudor Stănică. Dispune prelungirea întreruperii executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 49/14.07.2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 4403/2003 a Curţii Supreme de Justiţie, pe o durată de 1 an, începând cu data de 12 aprilie 2021 (dată la care expiră întreruperea executării pedepsei dispuse anterior prin sentinţa penală nr. 2/F/15.01.2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală). În baza art. 590 alin.1 C.p.p., dispune ca pe durata întreruperii executării pedepsei condamnatul să respecte următoarele obligaţii: – să nu depăşească teritoriul României; – să ia legătura cu organul de poliţie în a cărui rază teritorială domiciliază în trei zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri pentru a fi luat în evidenţă şi a stabili mijlocul de comunicare permanentă, precum şi să se prezinte la instanţa de executare ori de câte ori este chemat; – să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei – Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală; – să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; – să se prezinte de îndată la unitatea sanitară la care urmează să facă tratamentul. Atrage atenţia petentului-condamnat că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor stabilite se va dispune revocarea întreruperii executării pedepsei. Hotărârea se comunică organelor prevăzute la art. 591 alin. 3 C.p.p. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 26.01.2021.
    Document: Hotarâre  15/2021  26.01.2021
Ce prevede articolul 455 CPP

Articolul 455 Cpp prevede că executarea pedepsei inchisorii poate fi întreruptă în cazurile și conditiile prevăzute de articolul 453 Cpp, la cererea persoanelor arătate în alin. 2 al aceluiași articol. Potrivit articolului 453, alineatul (1) din Codul de procedură penală (Cpp), executarea pedepsei închisorii poate fi amânată în următoarele cazuri: a)când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea in libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare. b)…c)…. Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi făcută de procuror, de condamnat, de persoanele arătate în art.362, alineatul ultim ( orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanței),  iar în cazul prevăzut la lit. c) din prezentul articol, și de către conducerea unității la care lucrează condamnatul.

De la condamnarea sa în 2003 (când a primit o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, care însă a fost redusă la jumătate în baza decretului ceaușist de grațiere din 1988), torționarul Tudor Stănică a executat doar un an și jumătate de pușcărie beneficiind de clemența judecătorilor, care amână executarea pedepsei în fiecare an. Publicația Libertatea a dezvăluit că torționarul comunist suferă de mai mulți ani de o serie de boli grave.

A fost cel care a ordonat uciderea în bătaie a lui Gheorghe Ursu

Potrivit deciziei de condamnare din 2003, în anul 1985, Tudor Stănică, pe atunci șeful Direcţiei de Cercetări Penale din Miliţie, şi Mihail Creangă, adjunct al Arestului Miliţiei, le-au ordonat unor deţinuţi să-l ucidă în bătaie pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. Acesta a fost izolat într-o celulă a arestului, alături de Marian Clită şi Gheorghe Radu, doi deţinuţi de drept comun recidivişti, care aveau un comportament deosebit de violent. Stănică şi Creangă le-au interzis subofiţerilor de pază să intervină, atunci când aceştia auzeau din celula respectivă cum era bătut cu sălbăticie disidentul comunist. În urma torturilor la care a fost supus, inginerul Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei.

Foştii ofiţeri de Securitate, acuzaţi că l-ar fi torturat pe Gheorghe Ursu, au fost achitaţi în primă instanță

În dosarul legat de disidentul Gheorghe Ursu, procurorii militari i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, pe doi foşti ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu (maior în rezervă), pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă) și pe fostul ministru de interne Tudor Postelnicu, toți fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.  Un complet al Curții de Apel Bucureşti (CAB) i-a achitat, însă,  în data de 16.10.2019, pe cei trei,  schimbându-le totodată și încadrarea juridică a presupuselor fapte, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase (cei doi foști ofițeri) și respectiv complicitate la  săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase (fostul ministru de interne).

foto: Wikipedia.org

Alte articole