Cum s-a sfârșit o bătălie în instanță pe activele de milioane de euro ale Metalexportimport

Exclusivitate

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au pronunțat în 30 iulie 2020 soluția definitivă într-un proces în care s-a judecat valabilitatea contractului de vînzare-cumpărare a unui imobil din zona Piața Victoriei, estimat în 2008 la 7,2 milioane de euro.

  • Detalii soluţie: Admite recursul incident declarat de recurenta-pârâtă ROMTIM INVEST INTERNAŢIONAL S.R.L. împotriva considerentelor deciziei civile nr. 2110 din 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Înlătură considerentele deciziei de apel referitoare la sancţiunea pentru nerespectarea dispoziţiilor art.15322 din Legea nr.31/1990 pe care le înlocuieşte cu considerentele prezentei decizii. Respinge ca nefondate recursurile reclamantei METALEXPORTIMPORT prin lichidator judiciar POP şi ASOCIAŢII IPURL şi intervenientelor THYSSENKRUPP BILSTEIN GMBH şi AUTORITATEA pentru ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI şi recursul incident formulat de pârâta ROMTIM INVEST INTERNAŢIONAL S.R.L. împotriva aceleiaşi decizii de apel. Menţine restul considerentelor şi soluţiile din decizia de apel. Definitivă.
Istoricul litigiului

La data de 22.12.2008 între apelanta reclamantă Metalexportimport SA, reprezentată de cetățeanul sârb Sekulovski Aleksandar, in calitate de vânzătoare și apelanta pârâtă Ax Consulting (actualmente Romtim Invest International SRL), in calitate de cumpărătoare,  s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833, prin care apelanta reclamantă a vândut apelantei pârâte imobilul situat in București, str. Sevastopol, nr 24, sector 1, compus din teren in suprafață de 1201,79 mp și construcție de tip S+P+7E, la un preț de 7.178.000 euro și 254.492,92 lei.  În cuprinsul contractului s-a menționat că acesta a fost încheiat in baza Hotărârilor Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor 1/28.07.2006 și nr.1/14.12.2007 și a Deciziei nr.39/17.12.2008 a Consiliului de Administrație a aceleiași societăți.

Tribunalul desființează contractul de vânzare-cumpărare

La data de 31.10.2014 reclamanta Metalexportimport SA a promovat fără succes o acțiune în instanță prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008. Ulterior, la data de 27.05.2015, reclamanta a promovat o nouă acțiune vizând nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008 invocând ca și motive de nulitate absolută lipsa totală a consimțământului și cauza ilicită.  Prin sentința civilă nr.2211/07.06.2017 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă a fost admisă cererea formulată de reclamantă, au fost admise în parte cererile de intervenție accesorie, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008 și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei imobilul situat in București, sector 1 care a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008.

La Curtea de Apel București a fost invers

Judecătorii Curții de Apel București au pronunțat în 25.10.2018 o hotărâre care o răstoarnă complet pe cea a Tribunalului București:

  • respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008 pentru lipsa consimțământului, ca neîntemeiat.
  • respinge cererile de intervenție accesorie formulate de AAAS, și THYSSENKRUPP BILSTEIN GMBH în susținerea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008 pentru lipsa consimțământului, ca neîntemeiate.
  • respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea imobilului situat in București, str. Sevastopol, nr 24, sector 1 ca urmare a respingerii capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/22.12.2008 pentru lipsa consimțământului, ca neîntemeiat.

Judecătorii CAB nu au fost astfel de acord cu punctul de vedere care susținea că singurul organ statutar abilitat să își exprime consimțământul pentru încheierea valabilă a unor acte de dispoziție în legătură cu imobilul menționat era Adunarea Generală a Acționarilor.

Argumentul judecătorilor CAB a fost că valoarea imobilului înstrăinat nu depășea jumătate din valoarea contabilă a activelor, contrar celor reținute de instanța de fond, și că, astfel nu era necesară la încheierea contractului aprobarea Adunării Generale a Acționarilor (AGA), cea care ulterior nu a mai aprobat vânzarea imobilului.

foto: google.ro/maps

spot_img

Articole recente

Surpriză pentru DNA: foști șefi ai Spitalului Obregia au scăpat de pedepse la apel, după ce la fond au fost condamnați pentru contracte cu...

La începutul anului 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de...

Mai multe articole din aceeași categorie