Avertizorul de integritate de la SGG nu a convins judecătorii ca, pe calea ordonanței președințiale, să dispună desființarea măsurilor luate împotriva sa

Exclusivitate

Ştefan Jicol a fost director general al Direcției de Politici Publice Strategii și Control Intern Managerial din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), coordonator al Strategiei Naționale Anticorupție pentru SGG 2021-2025. El s-a declarat avertizor de integritate în interes public al SGG, constituit inițial la data de 19.04.2021 în temeiul Legii 571/2004 (devenită 361/2022). După ce a ridicat mai multe probleme de integritate și a depus mai multe sesizări privind potențiale fapte de corupție la Secretariatului General al Guvernului (SGG), Ștefan Jicol a intrat în conflict cu instituția condusă de Marian Neacșu și Adrian Țuțuianu, care a decis reorganizarea SGG și desființarea postului pe care el îl ocupase prin concurs. În cazul lui Ștefan Jicol au fost formulate mai multe cereri de cercetare disciplinară, așa că acesta a fost cercetat de o comisie disciplinară, care a emis apoi un raport de cercetare și un ordin de sancționare, respectiv dosarul de cercetare disciplinară nr. 1/2022, soluţionat prin Raportul de cercetare disciplinară şi Ordinul nr. 314/27.03.2023. Într-un final, conflictul lui Ștefan Jicol cu reprezentanții SGG a culminat cu adoptarea unei hotărâri de guvern,  H.G. nr. 1465/08.12.2022, prin care a fost dispusă desființarea Direcției Generale Politici Publice Strategii şi Control Intern Managerial pe care o conducea Ștefan Jicol şi, de asemenea, desființarea postului de director general, pe care acesta l-a ocupat prin concurs, iar mai apoi numirea lui într-o funcție de director adjunct. Represaliile SGG la adresa avertizorului de integritate nu s-au oprit aici, dovadă stând o altă cerere de chemare în judecată, inițiată de Ștefan Jicol în noiembrie 2023.

Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a de Contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Ștefan Jicol, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului, a solicitat instanţei să stabilească, pe cale de ordonanţă preşedinţială, caracterul ilicit al acţiunilor întreprinse de pârât şi să dispună desfiinţarea măsurilor luate împotriva sa, avertizor în interes public, ca represalii din partea pârâtului, respectiv: încetarea mandatului de preşedinte al Comisiei de Monitorizare la nivelul Secretariatului General al Guvernului; încetarea mandatului de coordonator al grupului de lucru la nivelul Secretariatului General al Guvernului pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2021 – 2024; încetarea mandatului de membru care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Autorităţii Coordonatoare şi de Management al Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, fără a i se aduce la cunoştinţă noua fişă a postului; încetarea mandatului de coordonator privind implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2021 – 2025; precum şi anularea deciziei de alocare a biroului ce i-a fost repartizat prin decizia secretarului general al Guvernului, situat în camera 309 din Palatul Victoria, etajul 3. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la restabilirea situaţiei anterioare, cu plata sumelor aferente FSUE până la zi. În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că urmare demersurilor pe care le-a efectuat fie în calitate de avertizor de integritate, fie în calitate de avertizor în interes public, pârâtul a apelat la represalii şi în data de 03.04.2023 a dispus încetarea calităţii reclamantului de preşedinte al Comisiei de Monitorizare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, coordonator al grupului de lucru la nivelul Secretariatului General al Guvernului pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2021 – 2025, responsabil din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi membru titular, reprezentant al conducerii privind sistemul de management al calităţii (SMC) la nivelul Secretariatului General al Guvernului.

În decembrie 2023, Tribunalul București a respins cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamantul Jicol Ştefan ca inadmisibilă. Judecătorul a argumentat că pe calea ordonanţei preşedinţiale nu pot fi luate măsuri definitive, care să rezolve litigiul dintre părţi, deoarece ordonanţa preşedinţială nu are ca scop stabilirea definitivă a dreptului reclamantului, ci numai luarea unor măsuri în cazuri urgente. Or, din cererea de chemare în judecată rezultă că în cazul de faţă reclamantul nu solicită suspendarea vreunei măsuri dispuse împotriva sa, ci solicită instanţei de contencios administrativ, în esenţă, să se pronunţe asupra fondului diferendului juridic intervenit între părţi, respectiv asupra caracterului ilicit al acţiunilor întreprinse de pârât, calificate de către reclamant drept represalii având în vedere calitatea de avertizor în interes public deţinută de acesta.

Nici la Curtea de Apel București reclamantul Ștefan Jicol nu a avut succes, recursul acestuia fiind respins zilele trecute ca nefondat. Decizia judecătorilor este definitivă.

spot_img

Articole recente

Judecătorii îi fac, în final, dreptate unui șofer prins că a condus în timp ce poliția îi prelungise suspendarea permisului, deși omul a vrut...

La data de 11 noiembrie 2019, conducătorul auto XXX a fost sancționat contravențional cu amendă, în cuantum de 580...

Mai multe articole din aceeași categorie