Autoritățile vor să înăsprească legislația referitoare la spălarea de bani; românii riscă ani grei de închisoare dacă săvârșesc fapta și în afara teritoriului României

Exclusivitate

Cetățenii români vor putea fi condamnați la ani grei de închisoare și dacă săvârșesc infracțiunea de spălare de bani în afara teritoriului național și chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită aceasta –  se arată într- un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, pus miercuri 25 martie, în dezbatere publică de  către Ministerul Justiției.

Ce prevede proiectul

Articol unic – Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019 se completează după cum urmează:

  1. La articolul 49, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Constituie circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor de către una dintre entitățile raportoare prevăzute la art. 5, în exercitarea activității sale profesionale.”

  1. La articolul 49, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Dispozițiile alin. (1) – (4) se aplică și infracțiunilor de spălare de bani săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau persoană juridică română chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită și indiferent de locul unde a fost comisă aceasta.”

De ce se impune modificarea

Spălarea banilor, finanțarea terorismului și a criminalității organizate legate de spălarea banilor rămân probleme semnificative la nivelul Uniunii, afectând astfel integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar și amenințând piața internă și securitatea internă a Uniunii- se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ. Pentru a rezolva aceste probleme a fost adoptată Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal al spălării banilor publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (J.O.U.E.) L 284 din 12.11.2018. Această directivă completează, în ceea ce privește aspectele de drept penal, Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei. Directiva (UE) 2018/1673 introduce norme minime privind definirea infracțiunii de spălare a banilor (aplicând-o în cazul infracțiunilor teroriste și al altor infracțiuni grave), precum și apropierea sancțiunilor, permițând, totodată, o cooperare transfrontalieră mai eficientă și mai rapidă între autoritățile competente.

3 decembrie 2020 – termen limită de adoptare a legii

În calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, României îi revine obligația transpunerii Directivei (UE) 2018/1673 în dreptul intern până la data de 3 decembrie 2020. În urma analizei prevederilor Directivei (UE) 2018/1673  raportat la cadrul juridic intern, a rezultat că majoritatea prevederilor acesteia sunt deja transpuse în legislația națională în cuprinsul Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (în continuare, Legea 129/2019), al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, al Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și respectiv al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel încât transpunerea necesită o intervenție legislativă minimă. Totodată, din analiza efectuată a rezultat că prevederile din Directiva (UE) 2018/1673 care ar necesita o transpunere în plan intern se referă la:

– instituirea circumstanței agravante a comiterii infracțiunii de spălare de bani de către o entitate raportoare, în exercitarea activităților profesionale – art. 6 alin. (1) litera b);

–  asumarea jurisdicției de către statul român pentru urmărirea infracțiunilor de spălare de bani săvârșite de un cetățean român sau persoană juridică română în afara teritoriului țării, fără a fi avută în vedere condiția dublei incriminări – art. 10 alin. (1) litera b).

spot_img

Articole recente

Procesul de 140 milioane de dolari pentru recuperarea „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, amânat din cauza protestului avocaților

Magistrații Curții de Apel București au amânat, la termenul din 22 februarie 2024, judecarea dosarului în care Statul Român încearcă...

Mai multe articole din aceeași categorie