Un chilipir cu …probleme
În ianuarie 2015, brăileanul XXX a cumpărat un autoturism model Porsche Carrera 911, de la o persoană pe care a contactat-o în urma unui anunț, găsit pe platforma de vânzări Olx.ro. A achitat prețul solicitat, a primit actele de identitate și de proveniență ale autoturismului, care nu era în stare de funcționare. După ce a reparat autoturismul pe banii lui, pentru că taxele de înmatriculare pe teritoriul României erau atunci prea mari, a hotărât să se deplaseze cu acesta în Bulgaria. La graniță însă, polițiștii de frontieră i-au comunicat faptul că autoturismul figura în baza de date ca fiind furat în Elveția la data de 09.08.2011. Deși a prezentat toate actele mașinii, polițiștii de la graniță au dispus ridicarea mașinii, aceasta rămânând în custodia Poliției de Frontieră.
Prin Ordonanța nr. 1445/P/2015 din 29.08.2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia a dispus clasarea cauzei și restituirea către reclamant a autoturismului marca Porsche Carrera 911, însă nu a făcut nicio mențiune cu privire la înmatricularea acestuia. Cu această ordonanță a procurorilor, brăileanul s-a prezentat la RAR în vederea efectuării demersurilor necesare pentru înmatriculare, însă angajații RAR au sesizat organele de poliție care au venit la fața locului și au cerut actele de proveniență ale mașinii. S-a decis ulterior că autoturismul nu poate fi acceptat la verificare deoarece figura în baza de date cu vehicule urmărite la care RAR avea acces, ceea ce însemna că acesta figura ca fiind blocat în baza de date a IGPR, motivul fiind furtul reclamat de autoritățile din Elveția.
Procesul
În aceste condiții, la sfârșitul anului 2020, brăileanul a chemat în judecată Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCÎV) și Registrul Auto Român (RAR), solicitând eliberarea unei cărți de identitate, a unui certificat de autenticitate și dovada efectuării inspecției tehnice periodice pentru autoturismul marca Porsche model Carrera 911, precum și înmatricularea autoturismului respectiv. După cum a consemnat rolii.ro, argumentul brăileanului a fost acela că „deoarece dosarul a fost clasat iar autoturismul i-a fost restituit, fiind cumpărător de bună credință, era firesc să poată înmatricula autoturismul și să se poată folosi de el”.
Cei doi pârâți (SPCRPCÎV și RAR) s-au apărat argumentând că legislația aplicabilă nu permite efectuarea de operațiuni și eliberarea de documente pentru vehiculul în cauză, în condițiile în care acesta este blocat de către autorități, că nu se pot prezenta documente autentice care să confirme înmatricularea în țara de proveniență și că nici nu există o dispoziție expresă în acest sens a autorităților într-o astfel de situație.
Argumentele judecătorilor
Judecătorii au analizat prevederile art. 21 al. 2 si 3 din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: „ (2) Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate in Romania sau in străinatate si date în urmărire de Inspectoratul General al Politiei Romane nu se inmatriculează. (3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) autovehiculele si remorcile pentru care organul de urmărire penala a emis o dispoziție prin care se permite înmatricularea pana la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului se înscrie mențiunea „Autovehicul declarat furat din (tara) la data de ……. .”.
Așadar, autovehiculele reclamate ca fiind furate nu se înmatriculează, dispozițiile alin. (3) prevăzând însă o situație de excepție, care este de strictă interpretare. Astfel, numai în situația existenței unei dispoziții emise de organul de urmărire penală prin care să se permită expres înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, vehiculul poate fi înmatriculat. Or, în cauza supusă judecății nu a fost emisă o atare dispoziție, astfel că refuzul RAR nu apare ca fiind nejustificat. Ordonanța emisă de Parchet nu conținea o astfel de dispoziție expresă, și deci nu era un act emis în temeiul dispozițiilor art. 21 alin. (3) din H.G. nr. 1.391/2006.
Din această perspectivă, Curtea a apreciat ca justificat refuzul de înmatriculare a mașinii în discuție, motiv pentru care acțiunea reclamantului din Brăila a fost respinsă ca neîntemeiată ( de către Curtea de Apel Galați) și nefondată (de către Înalta Curte de Casație și Justiție).
foto: commons.wikimedia.org
