Au fost respinse pretențiile unei fundații din Harghita legate de folosirea limbii maghiare, în unele zone din Ardeal, de către Jandarmeria Română

Exclusivitate

În martie 2023, Fundația Szekler Monitor din Gheorgheni, județul Harghita, în calitate de reclamantă, a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române la Curtea de Apel Târgu Mureș. Reclamanta înaintase anterior pârâtului solicitarea de a asigura, în unităţile de jandarmerie din localităţile/judeţele în care cetăţenii minorităţii maghiare au o pondere de peste 20%, folosirea în raportul cu aceştia a limbii maghiare, scris şi vorbit, precum şi afişarea tuturor informaţiilor de interes public, inclusiv a denumirii instituţiei în limba maghiară. Petenta şi-a fundamentat demersul pe dispoziţiile O.G. nr. 27/2002, dispoziţiile Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, pe cele ale Constituţiei României şi ale Codului administrativ, pentru a susţine că normele invocate sunt aplicabile şi în cazul unităţilor din subordinea pârâtei, pe care le-a asimilat unor servicii publice deconcentrate (natură extrasă din o decizie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie). În replică, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a susţinut, pe de-o parte, că structurile din subordine nu se încadrează în categoria de servicii publice deconcentrate, iar, pe de altă parte că, din normele la care petenta a făcut referire, rezultă că nu se conturează o obligaţie legală în sensul pretins în petiţie, că încadrarea în structurile pârâtei are la bază criterii legale, îndeosebi criteriul competenţei profesionale și că, la nivel local (de ex. Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor), sunt implementate măsuri pentru respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţii maghiare de a utiliza propria limbă.

În consecință, reclamanta a cerut instanței să oblige pârâtul să soluţioneze în mod legal (deci pozitiv) petiţia adresată în acest sens acestuia în data de 06.02.2023, la care a primit un răspuns în data de 2 martie 2023, cerere ce a fost respinsă de către conducerea Jandarmeriei Române. La data de 2 octombrie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Fundaţia Szekler Monitor-Monitorul Secuiesc, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că, în ceea ce priveşte fondul cererii de chemare în judecată, în raport de dreptul înfăţişat de reclamantă şi mai ales de obligaţia corelativă a pârâtului, pretenţiile nu sunt justificate. Reiterând distincţia între drepturile constituţionale conţinute de art. 51 (dreptul la petiţionare) și art. 52 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), trebuie observat că acestea au reglementări proprii, speciale, pe de-o parte O.G. nr. 27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, pe de altă parte Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ. Reclamanta s-a adresat pârâtului cu o petiţie, regimul acesteia fiind reglementat de O.G. nr. 27/2002, răspunsul fiind recepţionat în timpul şi în condiţiile reglementate de lege, de altfel, pârâtul a sesizat în mod corect că nemulţumirile reclamantei nu sunt în legătură cu nerespectarea procedurii de răspuns, ci în legătură cu conţinutul acestuia. Pe de altă parte, reclamanta a asimilat răspunsul negativ primit unui refuz nejustificat de soluţionare. Or, observând conţinutul obligaţiei corelative dreptului de petiţionare ce incumbă autorităţii sesizate, rezultă în mod indubitabil că acesta este un răspuns, înaintat în termenul legal (depăşirea termenului constituind abatere disciplinară). Refuzul de a răspunde deschide părţii interesate accesul la justiţie, dar obiectul cererii este limitat, în temeiul acestei legi la îndeplinirea întocmai a obligaţiei născute ca efect al exercitării dreptului de petiţionare. Or, reclamanta urmăreşte obligarea Inspectoratului la punerea în act a anumitor obligaţii asumate de Statul român (prin autorităţile sale), prin acte normative distincte de O.G. nr. 27/2002, cum sunt cele enumerate în cererea de chemare în judecată, respectiv Legea nr. 33/1995, (Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale), Legea nr. 282/2007 (Carta europeană a limbilor regionale sau minoritate), cu depăşirea dreptului la petiţionare.

Fundaţia Szekler Monitor a atacat soluția cu recurs, care s-a judecat recent la Înalta Curte de Casație și Justiție:

  • Detalii soluţie: Respinge excepţia nulităţii recursului, ca neîntemeiată. Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă Fundaţia Szekler Monitor împotriva sentinţei nr. 121 din 2 octombrie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2024.
spot_img

Articole recente

Eșec DNA în dosarul fostului președinte al societății de asigurări C.A.R.E. România SA, controlată de Ministerul Finanțelor

Acuzațiile inițiale În iunie 2016, procurori ai Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție – au dispus...

Mai multe articole din aceeași categorie