CSM a convocat adunările generale ale curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi parchetelor

Exclusivitate

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât convocarea adunărilor generale ale curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi parchetelor pentru data de 31.05.2023, ora 10.00, pentru exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraţilor, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor. Decizia a fost luată în unanimitate în ședința de marți, 30 mai 2023, a Plenului CSM.

În ședința precedentă a Plenului CSM, din 25 mai 2023, s-a adoptat o Hotărâre, ce poartă numărul 90/25.05.2023,  prin care se prezenta și  înainta către Camera Deputaţilor şi către liderii coaliţiei de guvernare a punctului de vedere al sistemului judiciar cu privire la asigurarea independenţei judecătorilor şi procurorilor din perspectiva pensiilor de serviciu.

CSM atrăgea atenţia că pensionarea în masă a magistraţilor va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară. „Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar”, considera CSM, potrivit Agerpres.

CSM propunea ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, poate într-un interval de 15-20 de ani.”Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, spunea CSM.

O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arătau reprezentanţii Consiliului. „Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislaţiei privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creşterea treptata a condiţiilor menţionate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbaţi, perioadele de creştere de 6 ani şi, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani şi, respectiv 15 ani”, argumenta CSM.

spot_img

Articole recente

Fiscul nu i-a convins pe judecători să angajeze răspunderea unei persoane în solidar cu mama sa, urmărită penal și devenită insolvabilă

Prin Decizia de angajare a răspunderii solidare, emisă în decembrie 2021 de Administrația Națională a Finanțelor Publice - Direcția...

Mai multe articole din aceeași categorie