Înalta Curte de Casație și Justiție a admis marți, 25 august 2020, recursul declarat de reclamanta Asociaţia Salvaţi Bucureştiul într-unul din procesele ce a vizat lărgirea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei, proiect al Primăriei Capitalei, finalizat încă din perioada în care în fruntea PMB se afla Sorin Oprescu.
Detalii soluţie: Admite recursul declarat de reclamanta Asociaţia Salvaţi Bucureştiul împotriva sentinţei civile nr. 7714 din 19 decembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Municipiul Bucureşti, reprezentat prin Primarul General. Anulează Hotărârea Guvernului nr. 590/2010 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes public local „Dublarea diametralei Nord-Sud pe tronsonul Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan – B.P.Haşdeu – Uranus – Calea Rahovei”. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 august 2020.
Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție în 27.06.2012. Asociaţia Salvaţi Bucureştiul declarase din noiembrie 2010 în repetate rînduri că „tot ce s-a întâmplat în proiectul Buzesti-Berzei a fost ilegal”. Primăria Capitalei, în schimb, susținea că exproprierile în zona Berzei-Buzeşti s-au făcut pe baza unei Hotărâri de guvern, emise la cererea Consiliului General. Hotărârea în cauză, HG 590/2010, a fost cea care fusese contestată de Asociația Salvați Bucureștiul. De altfel, Asociația Salvați Bucureștiul a enumerat de mai multe ori ilegalitățile grave făcute în desfășurarea proiectului :
-proiectul nu a trecut prin nicio procedură de consultare cu publicul afectat sau interesat;
– proiectul nu este reglementat printr-un plan de urbanism legal aprobat;
– proiectul nu deține un acord de mediu;
– Primăria nu a obținut avizele legale ale Ministerului Culturii pentru demolarea clădirilor monument istoric;
– proiectul a fost declarat de utilitate publică de către Consiliul General al Municipiului București în anul 2006, și de către Guvernul României în 2010, deși, conform Legii 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitatea publică, declararea utilității publice pentru proiecte ce afectează monumente istorice se face prin lege.
Pentru a asigura lărgirea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei, Primăria Capitalei a expropriat și demolat peste 80 de clădiri, mare parte dintre ele situate în zone protejate, alte 14 fiind clasificate Monumente Istorice.
foto: wikipedia.org
