Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a câștigat unul din procesele legate de lărgirea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei

Exclusivitate

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis marți, 25 august 2020,  recursul declarat de reclamanta Asociaţia Salvaţi Bucureştiul într-unul din procesele ce a vizat lărgirea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei, proiect al Primăriei Capitalei, finalizat încă din perioada în care în fruntea PMB se afla Sorin Oprescu.

Detalii soluţie: Admite recursul declarat de reclamanta Asociaţia Salvaţi Bucureştiul împotriva sentinţei civile nr. 7714 din 19 decembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Municipiul Bucureşti, reprezentat prin Primarul General. Anulează Hotărârea Guvernului nr. 590/2010 privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes public local „Dublarea diametralei Nord-Sud pe tronsonul Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan – B.P.Haşdeu – Uranus – Calea Rahovei”. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 august 2020.

Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție în 27.06.2012. Asociaţia Salvaţi Bucureştiul declarase din noiembrie 2010 în repetate rînduri că „tot ce s-a întâmplat în proiectul Buzesti-Berzei a fost ilegal”. Primăria Capitalei, în schimb, susținea că exproprierile în zona Berzei-Buzeşti s-au făcut pe baza unei Hotărâri de guvern, emise la cererea Consiliului General. Hotărârea în cauză, HG 590/2010, a fost cea care fusese contestată de Asociația Salvați Bucureștiul. De altfel, Asociația Salvați Bucureștiul a enumerat de mai multe ori ilegalitățile grave făcute în desfășurarea proiectului :

-proiectul nu a trecut prin nicio procedură de consultare cu publicul afectat sau interesat;

– proiectul nu este reglementat printr-un plan de urbanism legal aprobat;

– proiectul nu deține un acord de mediu;

– Primăria nu a obținut avizele legale ale Ministerului Culturii pentru demolarea clădirilor monument istoric;

– proiectul a fost declarat de utilitate publică de către Consiliul General al Municipiului București în anul 2006, și de către Guvernul României în 2010, deși, conform Legii 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitatea publică, declararea utilității publice pentru proiecte ce afectează monumente istorice se face prin lege.

Pentru a asigura lărgirea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei, Primăria Capitalei a expropriat și demolat peste 80 de clădiri, mare parte dintre ele situate în zone protejate, alte 14 fiind clasificate Monumente Istorice.

foto: wikipedia.org

spot_img

Articole recente

De ce i-au dat dreptate judecătorii avocatului Viorel Mocanu, reprezentantul PSD la BEC și fost agent guvernamental la CEDO, în litigiul acestuia cu ANI

Avocat, apropiat de PSD Viorel Mocanu este un avocat foarte apropiat de Partidul Social-Democrat și de reprezentanții săi. În 2018,...

Mai multe articole din aceeași categorie