Istoria unei destituiri
În 11 decembrie 2019, Andrei Tinu, politician PSD, fost PRM, a fost revocat din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), prin Decizia prim-ministrului nr.510/11.12.2019.
”Venise raportul Corpului de Control, prin urmare revocarea era întemeiată din punct de vedere juridic. Oricum, el era secretar de stat, o funcţie politică. Nu dăduse concurs pentru post”, a explicat pentru „Adevărul” Antonel Tănase, secretarul general al Guvernului condus atunci de Ludovic Orban. Corpul de control începuse cercetările la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie în vara lui 2019, în urma unor sesizări primite de la Ana Birchall, ministrul Justiţiei de la acea vreme. ”Raportul a scos la iveală o reţea de crimă organizată, o fabrică de făcut bani… reţeaua punea în pericol securitatea naţională, ba chiar şi UE, pentru că ruşii sau arabii primeau acte româneşti şi puteau călători oriunde fără vize”, au declarat surse din Ministerul Justiţiei pentru Adevărul.
Cu 2 zile înainte de anunțarea deciziei de destituire din funcția de președinte al ANC, Andrei Tinu intrase în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, eveniment adus la cunoștința angajatorului (ANC) prin înregistrarea la sediul Autorității, în data de 09.12.2019.
La 7 zile după publicarea Deciziei nr.510/11.12.2019, Andrei Tinu se adresează instanței de judecată, Curtea de Apel București, solicitând, în temeiul art. 1 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anularea Deciziei prim-ministrului nr. 510/11.12.2019, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 997/11.12.2019. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul susținea, în esență, următoarele:
- că Decizia prim-ministrului nr. 510/11.12.2019 este nemotivată
- că prin decizia respectivă s-au modificat raporturile de muncă în timpul concediului medical
- că la baza deciziei atacate nu a existat o propunere din partea Ministerului Justiției
Prima soluție
În iunie 2020, Curtea de Apel București dă dreptate reclamantului Andrei Tinu:
- Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată. Anulează Decizia nr. 510/11.12.2019 emisă de pârât. Respinge cererea de intervenţie accesorie ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 09.06.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
Instanța a decis să îi dea dreptate lui Andrei Tinu invocând lipsa motivării în fapt și în drept a deciziei respective, după cum a consemnat rolii.ro. Instanța a apreciat că decizia contestată reprezintă un act administrativ cu caracter individual, iar în lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative .
Așadar, din moment ce Decizia nr . 510/11.12.2019, prin care reclamantul a fost eliberat din funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, este un act administrativ în viziunea OUG nr. 57/2019, rezultă că legalitatea acesteia poate fi supusă analizei instanței de contencios administrativ, a notat instanța. Faptul că art. 8 alin.2 din OUG nr. 5/2010 prevede că eliberarea din funcție a președintelui Autorității se realizează prin decizia prim-ministrului, coroborat cu art. 29 din OUG nr. 57/2019 care stabilește că deciziile prim-ministrului sunt acte administrative, conduce la concluzia că și decizia de eliberare din funcție a președintelui ANC trebuie motivată de emitent, ca expresie a principiului motivării actelor administrative, a mai subliniat judecătorul.
Raportul Corpului de Control al MJ nu a convins instanța
În plus, instanța a menționat că raportul de control nr. 77 din 30.10.2019, întocmit de inspectorii din cadrul Corpului de Control al Ministrului Justiției, nu suplinește obligația motivării actului administrativ. În primul rând, pârâtul a înțeles să depună la dosar doar patru pagini din cuprinsul unui raport ce totalizează 233 de pagini, ce conțin exclusiv propunerile echipei de control, fără ca instanța să poată cunoaște și constatările Corpului de control. În plus, nu a fost depus la dosar nici un alt act din care să rezulte că propunerile formulate de Corpul de control au fost și însușite de ministrul Justiției, din moment ce potrivit art. 76 lit. c) din Regulamentul de organizare și funcționare a Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul M.J. nr. 120/C/2011, Corpul de control al ministrului îndeplinește, în baza ordinului ministrului justiției, activități de verificare și control în legătură cu modul de exercitare a prerogativelor funcției de conducere de către personalul din cadrul ministerului și al instituțiilor și unităților aflate în subordinea sau coordonarea acestuia și face propuneri concrete, în raport cu rezultatul verificărilor.
Așadar, – a mai argumentat judecătorul – nici analiza în mod distinct a raportului de control menționat nu poate conduce la concluzia motivării actului contestat deoarece, pe de o parte, nici din acest act, astfel cum a fost depus la dosar, nu rezultă împrejurările concrete care l-au determinat pe pârât să dispună eliberarea din funcție a reclamantului, iar pe de altă parte, nici nu se poate stabili că în cauză acest raport de control a stat la baza emiterii deciziei contestate, în condițiile în care nici pârâtul și nici intervenientul nu au administrat probe din care să rezulte că ministrul justiției și-a însușit această propunere și a sesizat prim-ministrul în vederea revocării din funcție a președintelui ANC.
Soluția definitivă
Nemulțumiți de soluția Curții de Apel București, pârâții Prim-ministrul României, prin Secretariatul General al Guvernului, și Ministerul Justiției au atacat hotărârea instanței cu recurs. Procesul ajunge astfel pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Marți, 21 iunie 2022, chiar la primul termen de judecată, instanța de contencios pronunță soluția definitivă:
- Detalii soluţie: Admite recursurile declarate de pârâtul Prim-Ministrul României şi de intervenientul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 388 din 9 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Tinu Andrei, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 iunie 2022.
foto:facebook.com
