Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, marți 8 decembrie, sentința definitivă în procesul în care avocata Constantinovici Rodica a solicitat plata de către Statul Român a unor despăgubiri în sumă de 500.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat prin privarea sa nelegală de libertate, în perioada 26 noiembrie 2015-27 noiembrie 2015 și 28 noiembrie 2015 – 10 decembrie 2015, în cursul urmăririi penale efectuate în dosarul nr. 660/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție.
- Detalii soluţie: Decizia nr. 2590: Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 1136A din 11 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă. Definitivă.
Curtea de Apel București a obligat pârâtul Statul Român la plata către reclamanta Constantinovici Rodica a sumei de 50.000 lei, cu titlu de despăgubiri, reprezentând daune morale pentru privarea nelegală de libertate. Anterior, prin sentința civilă nr. 1588 din 30.10.2017 Tribunalul București Secția a V-a Civilă respinsese, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de Rodica Constantinovici.
Faptele
În data de 26.11.2015, printr-o ordonanță a procurorului DNA emisă în dosarul nr. 660/P/2014, a fost dispusă, față de avocata Constantinovici Rodica, măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 26.11.2015, ora 15.30 până la 27.11.2015, ora 15.30, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Ulterior, prin încheierea nr. 919/28.11.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, s-a dispus arestarea preventivă avocatei Constantinovici Rodica pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii efective în executare a mandatului de arestare preventivă.
Prin încheierea nr. 259 C din ședința din Camera de consiliu din 10.12.2015, definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Penală a admis contestația formulată de Constantinovici Rodica, a desființat în totalitate încheierea contestată și, rejudecând, a respins propunerea formulată de DNA privind luarea măsurii arestării preventive față de apelanta reclamantă, dispunând, totodată punerea de îndată în libertate a acesteia. Ulterior, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de apelanta reclamantă pe o durată de 60 de zile de la 10.12.2015 la 07.02.2016 inclusiv.
Argumentele judecătorilor de la CAB
Judecătorii de la Curtea de Apel au reținut faptul că atât din dispozitivul cât și din considerentele încheierii nr. 259 C din ședința din Camera de consiliu din 10.12.2015, pronunțată de ÎCCJ a rezultat în mod explicit caracterul nelegal al măsurii arestării preventive luate împotriva avocatei Constantinovici Rodica. Judecătorii au afirmat că, lăsând la o parte temeinicia ori netemeinicia acuzațiilor aduse de procurori care se va stabili la momentul judecării fondului cauzei penale (dacă va exista o nouă sesizare a instanței cu rechizitoriu), luarea măsurii arestării preventive nu s-a justificat, nefiind întrunite cerințele prevăzute de lege .
Magistrații au ținut să remarce faptul că privarea nelegală de libertate, stabilită prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți, dă dreptul apelantei reclamante la repararea pagubei, conform art. 539 alin. 1 și 2 C.pr. penală. În opinia judecătorilor, lipsirea nelegală de libertate a reclamantei a avut consecințe și asupra altor drepturi fundamentale ale persoanei, respectiv dreptul la demnitate și reputație, mai ales în condițiile în care activitatea profesională a acesteia a fost una meritorie din perspectiva cv-ului personal, aceasta având de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecător, secretar de stat în Ministerul Justiției, formator INPPA și autor al mai multor publicații. În plus, mai spun judecătorii, în mod neîndoielnic, suferința psihică produsă de lipsirea de libertate a fost amplificată de conștientizarea faptului că imaginea sa publică și reputația sunt afectate.
În acest context, Curtea a evidențiat faptul că a avut loc o intensă campanie de mediatizare a cazului, în care reclamanta era înfățișată ca parte a „mafiei retrocedărilor”, fapt de natură a afecta în mod indiscutabil reputația profesională a acesteia.
Raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, având în vedere consecințele produse asupra reclamantei și ținând seama de durata privării nelegale de libertate (13 zile), Curtea a apreciat că suma de 50.000 lei este echitabilă și rezonabilă pentru a putea a cuantifica, respectiv repara din punct de vedere pecuniar, prejudiciul moral suferit de apelanta reclamantă pentru privarea nelegală de libertate.
foto: agerpres.ro
