Constantin Pâslaru, un român de origine germană, a scăpat definitiv de problemele penale după ce Curtea de Apel București a dispus joi, 9 februarie 2023, încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale:
- Solutia pe scurt: DP 165/A/ În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul Pâslaru Constantin împotriva sentinței penale nr. 603/18.06.2020 pronunțate de Tribunalul București. Desfiinţează integral sentinţa apelată şi rejudecând: În baza art. 386 alin. 1 C.p.p. cu ref. la Decizia Curții Constituționale nr. 250/16.04.2019, constată că prin încheierea din data de 28.11.2022 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 29 alin.1 lit. a, b, c din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 C.p. în infracțiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. În baza art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a C.p.p., dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Pâslaru Constantin sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Ia act că persoana vătămată Ministerul Culturii nu s-a constituit parte civilă în cauză. Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului din 23.11.2015 (filele 157-158 vol.1 d.u.p.) asupra bunurilor ridicate de la inculpat cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate (7005 monede și 806 bunuri arheologice – conform procesului-verbal de la fila nr. 246 vol.1 d.u.p.), iar în baza 112 alin. 1 lit. e C.p., dispune confiscarea acestora. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul procesului penal (urmărire penală, fond, apel) rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 868 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 405 alin. 1 C.p.p., azi, 09.02.2023.
Anterior, în mai 2021, Curtea de Apel București îl achitase pe Constantin Pâslaru, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art.29 alin.1 lit.a, b si c din Legea nr.656/2002 (actual art.49 alin.1 lit.a, b si c din Legea nr.129/2019). Motivul achitării îl constituie „lipsa autorizării organului competent necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”. Judecătorii au decis și să înlăture dispozitia de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat la judecata in fond si urmărirea penală, în cuantum de 36.600 lei, acestea urmând a fi suportate de către stat, dar și să ridice sechestrul asigurator instituit prin ordonanta procurorului din 23.11.2015 asupra bunurilor ridicate în urma efectuării percheziției domiciliare la inculpatul Pâslaru Constantin (7006 monede antice si 850 artefacte arheologice), si a dispus restituirea acestor bunuri către inculpat.
Acuzat că a traficat monede și artefacte din patrimoniu
Pâslaru Constantin a fost trimis în judecată, prin Rechizitoriul nr. 243/P/2017, întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat că a traficat peste graniță obiecte de patrimoniu. ”Artefactele erau sustrase din siturile arheologice din județele Constanța și Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracțională, care apoi le transfera în străinătate către inculpatul Pâslaru Constantin în vederea valorificării lor. După procedurile de curățare mecanică și chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele erau destinate a fi tranzacționate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverși cumpărători din Germania sau din alte țări. O parte din banii rezultați erau transferați către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanță fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracțiunilor de furt”, se menționa într-un comunicat al Ministerului Public, citat de publicația informatiavj.ro. Potrivit unor surse judiciare, Constantin Pâslaru s-ar fi născut într-un oraș din vestul țării, în urmă cu aproape 7 decenii, dar ar fi renunțat la cetățenia română în urmă cu vreo 40 de ani, după ce a părăsit lagărul socialist și a ajuns în Germania.
Peste 7000 monede și 800 bunuri arheologice găsite la percheziții
Procurorii mai spuneau că, în perioada 2009 – 14 octombrie 2015, Constantin Pâslaru a dobândit și deținut un lot de 7005 monede și 850 bunuri arheologice. Lotul de monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede grecești de epocă imperială din cetățile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede grecești autonome, denari şi antoninieni romani, precum și monede de bronz de tip Lysimach și monede de tip Filip II din argint. În ceea ce privește bunurile arheologice indisponibilizate, printre acestea se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesă arheologică rară), pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele etc. Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural național, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural național.
Condamnare de 3 ani, după ce dosarul s-a plimbat o vreme între instanțe
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 14.06.2018. Apoi dosarul a fost declinat către Tribunalul Tulcea. Această instanță l-a declinat la rândul ei către Tribunalul București, în ianuarie 2019. În sfârșit, magistrații au pronunțat în 18 iunie 2020 o primă soluție în acest dosar, condamnându-l „pe inculpatul Pâslaru Constantin la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. Au aplicat de asemenea inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b şi l C.p. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a se afla în localităţi din România recunoscute a fi situri arheologice) pe o perioadă de 5 ani, care se execută după executarea pedepsei închisorii, potrivit art.68 alin.1 lit.c C.p. În baza art.65 C.p. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b şi l C.p. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a se afla în localităţi din România recunoscute a fi situri arheologice), pe durata executării pedepsei principale. Ia act că persoana vătămată Ministerul Culturii nu s-a constituit parte civilă în cauză, artefactele fiind recuperate. În baza art.274 alin.1 C.p.p. obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 36 600 lei (35 100 lei în faza de urmărire penală şi 1500 lei în faza de judecată)”.
