Daune morale de doar 5.000 de euro pentru un an de arest și 17 ani de hăituire în justiție / Inculpatul a fost achitat

Exclusivitate

Tribunalul București a hotărât să oblige Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, să-i acorde lui Vintilă Valeriu suma de 5.000 euro cu titlu de daune morale pentru durata excesivă a procedurilor penale la care a fost supus. Hotărârea instanței, pronunțată în iulie 2018, a fost atacată cu apel, iar procesul este în desfășurare la Curtea de Apel București. Procesul a început în septembrie 2019, a avut mai multe termene, iar la cel mai recent, cel din 9 noiembrie 2020, s-a decis ca următoarea înfățișare să aibă loc pe 8 martie anul viitor.

Ce a cerut reclamantul

Vintilă Valeriu a cerut să se constate caracterul nelegal al arestului preventiv din intervalul 28 mai 2002-4 august 2003 și durata excesivă a procedurilor penale la care a fost supus și pe cale de consecință pârâtul Statul Român să fie obligat la:

  • plata sumei de 300.000 EURO reprezentând daune morale si la plata sumei in cuantum de 7.800 euro reprezentând daune materiale constând în cheltuieli efectuate de soția reclamantului cu deplasările și cazarea în Spania, unde reclamantul a fost reținut;
  • plata sumei de 200.000 euro reprezentând daune morale pentru încălcarea unor drepturi nepatrimoniale – dreptul la onoare, la demnitate, la imagine și la viață privată
  • plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de Vintilă Valeriu în cei 17 ani de procese
Faptele

Vintilă Valeriu a fost trimis în judecată în 22.09.2000, pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la înșelăciune. La procesele care au urmat, Vintilă Valeriu a declarat în repetate rânduri  că a însoțit ca șofer grupul format din inculpatul R.S. și alte persoane în perioada 11 martie -5 aprilie 1999, grup care ulterior a fost implicat în derularea unor achiziții de combustibili de la SNP PETROM -Sucursala Deva-Hunedoara, prin emiterea a 3 CEC-uri fără acoperire.  Anchetatorii nu au reușit să adune probe că Vintilă Valeriu ar fi participat efectiv la acele afaceri frauduloase sau la negocierea contractelor, el având în acel grup doar atribuții de șofer. Avocații acestuia au susținut că nu se pot proba elementele constitutive ale infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de înșelăciune, nefiind întrunit elementul material al laturii obiective și anume că fapta a fost săvârșită cu vinovăția ceruta de legea penală.

Procesele

Anterior, în ianuarie 2000, Vintilă Valeriu a părăsit România cu destinația Spania, unde a fost reținut în mai 2002, în baza unui mandat international de arestare emis de un procuror din Brăila, care ulterior a fost dat afară din magistratură. A fost ținut în arest, după care a a fost pus în libertate în august 2003. După o judecată de aproape 5 ani la Tribunalul Brăila, cauza a fost stramutată la Tribunalul Argeș.  Prin sentința penala 223/16.04.2004, Vintilă Valeriu fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani pentru săvârsirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune și de 4 ani pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârsirii de infracțiuni. A declarat apoi apel, iar judecata a ajuns până la instanța supremă. Prin decizia penală 4219/2008 a ICCJ s-au casat în totalitate decizia penală 180/A/2007 pronunțată la data de 10.12.2007 de Curtea de Apel și sentința penală 223/16.04.2004 a Tribunalului Argeș. În fine, prin decizia penală 855/A/2016 pronunțată de judecătorii de la Curtea de Apel Pitești la data de 7 oct 2016 s- a respins ca nefondat apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și s-a stabilit că “nu se pot reține în sarcina lui Vintilă Valeriu acte de contituire de grup infracțional organizat, iar prezența lui lângă autorul unei înșelăciuni nu poate constitui prin ea insăși complicitate morală. Argumentele procurorului legate de comiterea de către inculpat a respectivelor fapte pe care le-a comis cu vinovăție sunt neconvingătoare. Nu se explică în ce a constat participarea lui la acțiunile infracționale ale grupului și implicarea în realizarea scopului propus.”

Motivarea și argumentele judecătorilor

În privința solicitării plății unor daune morale pentru perioada petrecută în arest, Judecătorii Tribunalul București au reținut că instanțele penale care au analizat măsura preventivă și fapta penală imputate reclamantului nu au reținut caracterul nelegal al arestării.   În aceste condiții, cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei de 300.000 EURO reprezentând daune morale ca urmare a reținerii nelegale pentru perioada 28 mai 2002-4 august 2003 și la plata sumei in cuantum de 7800 de euro reprezentând daune materiale constând în cheltuieli efectuate de soția reclamantului cu deplasările și cazarea în Spania, unde reclamantul fost reținut, sunt neîntemeiate și vor fi respinse ca atare.

În ce privește solicitarea plății unor daune pentru durata excesivă a procedurilor penale la care a fost supus Vintilă Valeriu, Tribunalul București a constatat că:

  • hotărârea judecătorească de condamnare la 10 ani de închisoare din 2004 a fost desființată în 2005.
  • în dosarul penal au fost mai mulți inculpați, iar judecata s-a desfășurat pe parcursul mai multor cicluri procesuale dată fiind complexitatea dosarului penal.
  • durata de soluționare a cauzei s-a întins pe parcursul a 17 ani.
  • multiplele casări cu trimitere la rejudecare, competența instanțelor și dispoziții privind restituirea dosarului au cauzat întârzieri care nu pot fi imputate reclamantului Vintilă Valeriu.
  • tribunalul consideră că durata procedurii în litigiu a fost excesivă și nu a răspuns cerinței termenului rezonabil.

Judecătorii au stabilit că a fost încălcat art. 6 par. 1 din Convenție și că vina aparține Statului Român pentru neadoptarea măsurilor necesare  pentru ca procesul penal să se desfășoare în condiții adecvate, într-un termen rezonabil, de natură să asigure  respectarea dreptului fundamental la proces echitabil.

Tribunalul a reținut și prejudiciul moral invocat de reclamant privind afectarea imaginii sale, afectarea vieții private fiind perceput în comunitatea în care a trăit ca inculpat într-un dosar penal de-a lungul unei perioade de timp nerezonabile. De asemenea, instanța a mai notat că a fi parte într-o procedură penală pe o durată de 17 ani constituie o afectare gravă a modului de viață, a stării psihice și emoționale a unei persoane.

Pentru toate acestea, judecătorii au decis ca nota de plată, pe care ar urma să o achite Statul Român lui Vintilă Valeriu pentru cei 17 ani de procese, să fie de 5.000 de euro, din cei 200.000 de euro solicitați. Doar atât.

spot_img

Articole recente

Ce daune pretinde o firmă Primăriei Capitalei, pentru că nu e lăsată să construiască într-o zonă protejată din Herăstrău

Societatea comercială Brookfield Properties SRL este proprietara a 4 loturi de teren situate în Parcul Herăstrău, în apropiere de...

Mai multe articole din aceeași categorie