- Justnews vă dezvăluie, în două episoade, zonele cele mai periculoase din București în ce privește construcțiile din azbociment / azbestul, în toate formele sale, este clasificat de UE drept agent cancerigen din Clasa 1 (agenți cancerigeni umani dovediți)
Cum a apărut azbestul în construcții
Azbestul este unul dintre componentele azbocimentului, un material folosit pe scară largă, începând cu anii ‘50 – 60, în industria construcțiilor din Europa, și implicit din România. *Utilizarea acestui material a fost preferată datorită faptului că nu este poros, este rezistent la temperaturi joase, ignifug (neinflamabil) și are o bună comportare în timp. Proprietățile sale ofereau produsului finit caracteristici avantajoase, precum: greutate scăzută, o bună comportare a materialului în timp, flexibilitate etc*. Azbocimentul este deci un compus derivat, obținut din amestecul de ciment (aproximativ 90%) cu fibre de azbest (aproximativ 10%).
Nocivitatea azbestului inhalat
Fiecare om este expus la azbest la un moment dat în timpul vieții sale. Niveluri scăzute de azbest sunt prezente în aer, apă și sol. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu se îmbolnăvesc în urma expunerii. Persoanele care se îmbolnăvesc sunt de obicei expuse la azbest în mod regulat, cel mai adesea într-un loc de muncă unde lucrează direct cu materialul sau printr-un contact substanțial cu acesta. Dacă nocivitatea azbestului ingerat este o chestiune încă disputată, organismele internaţionale în materie de sănătate au conchis în mod clar că azbestul este cancerigen dacă este inhalat.
Astfel, în timp, s-a dovedit faptul că, pe o perioadă îndelungată, pulberile fine generate în cadrul procesului de prelucrare a azbestului au efecte adverse asupra muncitorilor care activau în industria de prelucrare. Ca urmare a cazurilor de îmbolnăvire profesională la această categorie de muncitori, a apărut Directiva Europeană 87/217/EEC, transpusă și în legislația românească prin HG 124/2003.
Astfel, azbestul, în toate formele sale, a fost clasificat drept agent cancerigen din Clasa 1 (agenți cancerigeni umani dovediți) și s-a decis interzicerea folosirii acestui material în industrie în întreaga Uniune Europeană începând cu 1 ianuarie 2005 (în România, începând cu anul 2007), cu precizarea că materialele puse în funcțiune anterior datei de 1 ianuarie 2005 vor putea fi folosite până la încheierea ciclului de viață a acestora.
Potrivit relatărilor din presă, cei care intrau în contact cu azbestul puteau dobândi boli precum azbestoza (fibroză pulmonară datorată inhalării îndelungate a particulelor fine de azbest) sau mezoteliom, iar primele simptome apăreau chiar și după 10-15 ani de la expunerea la această substanţă. În plus, expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar de până la 6 ori, dar și al cancerului căilor respiratorii superioare, al esofagului și al rinichiului, după inhalarea fibrelor microscopice degajate inclusiv de plăcile de azbociment folosite pe acoperișuri.
Conform estimărilor OMS, peste 100.000 de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului pulmonar legat de azbest, mezoteliomului malign și a azbestozei, în urma expunerii profesionale. Această cifră este cel mai probabil o subestimare, întrucât utilizarea crescută a azbestului în țările nou industrializate nu a fost încă luată în considerare pe deplin. În multe state puternic industrializate, azbestul rămâne cel mai important cancerigen pulmonar ocupațional, unde între 5-7% din toate cancerele pulmonare pot fi atribuite expunerilor profesionale la azbest ( https://www.sjweh.fi/show_abstract.php?abstract_id=3471 )
CELPI SA, pe primul loc în Capitală în evidențele APM București în privința suprafețelor cu conținut de azbest
- Potrivit informațiilor oficiale primite de la Agenția pentru Protecția Mediului București, societatea CELPI S.A. figurează în evidențele instituției cu 747 mp de pereți cu conținut de azbest și 2.134 mp acoperișuri cu conținut de azbest.
- Societatea CELPI SA, înființată în anul 1953 și privatizată în 1995, a funcționat în Berceni, pe Drumul Bercenarului nr.1, în apropierea Depoului Giurgiului al Societății de Transport București.
- În prezent, societatea – producător de prefabricate pentru sistemul energetic, respectiv structuri metalice sudate, bulonate, zincate și vopsite, suporți metalici pentru stații electrice, stîlpi metalici pentru linii electrice aeriene – a intrat în proces de lichidare.
- CELPI SA este controlată de ROMELECTRO INVESTMENT DEVELOPMENT SRL( 87%), ROMELECTRO SA și alți acționari minoritari. ROMELECTRO INVESTMENT DEVELOPMENT SRL este controlată de oamenii de afaceri Viorel Gafița și Virgiliu Rădulescu, fiecare cu câte 27 la sută din acțiuni. Societatea Celpi S.A. a avut, pe lîngă sediul social din Drumul Bercenarului 1, două puncte de lucru: pe strada Bercenarilor, nr. 7 și pe strada Acțiunii, nr. 2-4.
Dedeman și terenurile CELPI SA
Terenurile societății au fost vândute în mare parte către Dedeman, care a construit apoi magazinul Dedeman Berceni. Pe 19 decembrie 2019, directorul general al CELPI SA, Kaba Laszlo, a declarat publicației Profit.ro că se poartă negocieri pentru vânzarea ultimului lot de teren către Dedeman și că această tranzacție s-ar putea materializa în prima jumătate a acestui an. ( vezi https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/exclusiv-dedeman-transforma-primul-sau-magazin-din-bucuresti-in-cel-mai-mare-din-retea-o-tranzactie-care-declanseaza-inchiderea-si-lichidarea-fabricii-celpi-19196203 )
Directorul general al CELPI SA, Kaba Laszlo, a precizat pentru JustNews că, în prezent, mai există două clădiri cu plăci din azbociment: una este un depozit de organe de asamblare, care are pereţi verticali care conţin azbociment, iar a doua este un şopron-depozit, care are acoperiş cu plăci de azbociment. El a precizat că, în urmă cu 5 ani, a mai existat o hală semiînchisă, acoperită cu azbociment, căreia i s-a schimbat acoperişul cu o tablă zincată cutată. Suprafaţa înlocuită a fost de aproximativ 1.500 de metri pătraţi. Deci, în prezent, în cadrul societății CELPI SA ar mai fi maximum 500 de metri pătraţi de acoperiş cu azbociment, iar la pereţi, circa 700 de metri pătraţi. Directorul general al CELPI SA a mai precizat că, în eventualitatea desființării respectivelor construcții, va fi obligația firmei care efectuează demolarea să elimine controlat acele materiale periculoase.
De ce nu sunt dărîmate vechile construcții din azbociment
Potrivit unor informații apărute pe rețelele sociale, în 2011, la halele FORD din Craiova au fost înlocuite vechile luminatoare, care aveau inserții de azbest, cu geamuri noi. Lucrarea s-a executat în condiții deosebite de securitate a muncii, personalul care manipula azbestul protejându-se cu măști și echipamente speciale, iar deșeurile rezultate au fost evacuate cu respectarea tuturor normelor de protecție a mediului. Toate aceste măsuri au avut însă și un cost financiar ridicat, care a fost suportat de către beneficiar, respectiv de către compania Ford. Prin urmare, dărâmarea vechilor hale cu pereți sau acoperișuri din azbociment din București, dar nu numai, presupune un efort financiar ridicat, pe care deocamdată, proprietarii acestor construcții nu sunt dispuși să-l plătească.
Azbestul și UE
Într-o interpelare în Parlamentul European, eurodeputatul român Daniel Buda atrăgea atenția, exact în urmă cu un an, că „produsele care conțin azbest și care au fost instalate, sau se aflau în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2005, pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viață al acestora”, adică, uneori, mult peste speranța de viață a oamenilor (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2019-000567_RO.html )
- Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână în vederea interzicerii și înlăturării definitive a plăcilor de azbociment de pe acoperișurile clădirilor din România care, înainte să își încheie ciclul de viață, expun la boli incurabile persoanele din proximitate?- Daniel Buda , în interpelarea Plăcile de azbociment, bomba cu ceas de pe clădiri
Răspunsul Comisiei Europene a fost următorul: vânzarea și simpla ocupare ori utilizare a clădirilor care conțin azbest nu fac obiectul restricțiilor stabilite de UE privind azbestul și articolele care conțin azbest, deși fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea azbestului sunt interzise. Dependența de derogări discreționare prevăzute de restricțiile parțiale anterioare privind azbestul și celelalte utilizări ale azbestului, înainte ca acesta să fie complet interzis în UE, țin de responsabilitatea statelor membre. Cu alte cuvinte, cade în sarcina fiecărui stat membru UE să înăsprească, sau să îndulcească, legislația referitoare la utilizarea azbestului.
- În partea a doua a investigației noastre, veți afla despre alte locații din București, unde, în 2020, mai sunt încă în total câteva mii de metri pătrați de construcții din azbociment.
