În instanțele de judecată din Capitală s-au derulat și continuă să se deruleze mai multe procese legate de plata către Ministerul Finanțelor a datoriilor rezultate din creanța petrolieră Libia, respectiv valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de România în Libia în perioada 1980-1992. Mai multe despre această creanță puteți afla în articolul Profit.ro.
Astfel, Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, a chemat în judecată pe OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A. (fosta ROMPETROL SA) și pe moștenitorii lui Dinu Patriciu, respectiv fiicele sale Ana și Maria Patriciu, precum și a doua sa soție, Dana Rodica Patriciu, pentru plata unei sume de 58.521.056 USD la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 05.01.2001 până la plata efectiva a debitului. Potrivit Profit.ro, în 2014, ANAF calculase valoarea totală actualizată a prejudiciului din această speță, la 226 milioane de dolari.
Cauza, trimisă spre rejudecare la Tribunalul București
După ce în mai 2018, Tribunalul București a decis să admită în parte cererea de chemare în judecată, obligând pârâtele Ana Patriciu, Dana Rodica Patriciu și Maria Patriciu la plata către reclamant (Ministerul Finanțelor) a sumei de 58.521.056 USD la care se adăuga dobânda legală calculată de la data de 05.01.2001 până la plata efectiva a debitului, în iunie 2019, Curtea de Apel București a decis să admită apelurile, să anuleze încheierile şi sentinţa atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti -Secţia a VI-a. La mijlocul lunii trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât să respingă recursul declarat de OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A. împotriva deciziei civile pronunţate în iunie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a civilă.
Prin urmare, procesul, în care pârâții – OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A., Ana Patriciu, Maria Patriciu, Dana Rodica Patriciu – sunt reprezentați de nume grele din avocatură (S.C.A. DRAGNE & ASOCIAŢII, SCA ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII, SCA VILĂU & ASOCIAŢII, SCPA MOLOMAN, LAZĂR ŞI ASOCIAŢII) , se va relua de la capăt la Tribunalul București.
Miza procesului
Dinu Patriciu, care a preluat în anul 1998 managementul Rompetrol, a fost găsit vinovat pe latură penală că și-ar fi însușit sume de bani gestionate de Rompetrol și care ar fi trebuit virate către bugetul de stat, sume provenind din contractele de cooperare economică internațională derulate de Statul Român în Libia. Prejudiciul reținut de instanța penală era de 58.521.056 USD, fiind cauzat urmare a nevirării către bugetul de stat a sumelor provenite din compensațiile suplimentare la Acordul EPSA – Acordul de Explorare și Împărțire a Producției (Exploration and Production Sharing Agreement- EPSA).
Potrivit rolii.ro, după ce instanța penală a dispus încetarea procesului penal și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă față de inculpatul Patriciu Dan Costache (Dinu), care a decedat în august 2014, Ministerul Finanțelor a formulat acțiune în instanță întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a membrilor familiei lui Dinu Patriciu. Astfel, Ana Patriciu, Maria Patriciu și Dana Rodica Patriciu au fost chemate în judecată în calitate de moștenitoare ale autorului faptei ilicite, Patriciu Dan Costache.
Prin urmare – susținea reclamantul Ministerul Finanțelor – pârâtele în calitate de succesoare (acestea acceptând succesiunea defunctului) au dobândit calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind necesar emiterea certificatului de moștenitor, prejudiciul solicitat de către reclamant reprezentând un pasiv al moștenirii, pârâtele trebuind să răspundă în final corespunzător cotelor legale și testamentare ce li se cuvin. Legat de această cauză, magistrații au apreciat că termenul de prescripție este cel de 25 de ani, termen care nu s-a împlinit, chiar luând ca dată de început a prescripției anul 1999.
Noul moștenitor complică lucrurile
La data introducerii acțiunii (06.03.2015) succesiunea nu a fost dezbătută (nici până la închiderea dezbaterilor de la apel), așa că nu a fost stabilită masa succesorală și nici nu s-a realizat repartizarea bunurilor între moștenitori (dosarul succesoral înregistrat la Societatea Profesională Notarială Mentor fiind suspendat, aspect necontestat de părți).
În condițiile în care în august 2015 Melanie A. Chen a renunțat la dreptul succesoral și a apărut un nou succesor (S.P.), Curtea de Apel București a constatat că Tribunalul București avea obligația de a pune în discuție acest aspect și de a dispune atragerea în proces a succesorului S.P., întrucât la proces trebuie să stea toți moștenitorii defunctului. Neprocedând la introducerea în cauză a ultimului moștenitor (S.P.), Curtea a constatat că se impune anularea încheierii din 18.11.2016 și, pe cale de consecință, a sentinței civile nr.1689/ 31.05.2018 a Tribunalului București-Secția a VI a, și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe (având în vedere că s-a solicitat expres prin cererea de apel).
De ce a fost introdusă în cauză fosta S.C. Rompetrol S.A
Curtea de Apel a apreciat ca întemeiată critica apelantei-reclamante Ministerul Finanțelor, dat fiind faptul că, prin Decizia penală nr. 1156/A din 07.10.2014 a Curții de Apel București-Secția I, nu s-a judecat nici acțiunea civilă formulată împotriva lui Dinu Patriciu, nici cererea de atragere a răspunderii civile solidare a comitentului S.C. Rompetrol S.A (actuală OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A), al cărui administrator a fost Dinu Patriciu, instanța penală lasând nesoluționată latura civilă a cauzei penale.
Reclamantul a susținut existența răspunderii solidare a persoanelor care au fost condamnate atât pe latură penală, cât și civilă, iar acțiunea civilă îndreptată și împotriva lui Dinu Patriciu nu a fost soluționată de instanța penală întrucât a intervenit decesul acestuia. În aceste condiții, instanța a apreciat că reclamantul are dreptul de a chema în judecată pe toți cei care au avut o legătură cu debitorul decedat. Interesul creditorului este să aibă cât mai mulți debitori solvabili pentru a–și crește șansele de a fi reparată integral dauna. În acest sens, creditorul are dreptul să obțină un titlu executoriu împotriva oricăruia dintre debitori. Faptul că reclamantului i s-a plătit parte din despăgubiri, nu înseamnă că nu mai are un interes personal și actual de a formula acțiune împotriva altui debitor (sau a moștenitorilor acestuia), această chestiune ținând de executarea creanței, iar nu de stabilirea sa.
foto: agerpres.ro
