Alexandru Petrescu este un politician PSD, licențiat în Administrarea Afacerilor la University of South Wales, Marea Britanie. A fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), apoi președinte al Consiliului de Administrație al S.N. CFR Călători S.A, precum și director general al Poștei Române (martie 2012-ianuarie 2017). În guvernările pesediste a îndeplinit de 3 ori funcția de ministru: al Economiei (ianuarie-februarie 2017, Cabinetul Sorin Grindeanu), al Mediului de Afaceri (februarie-iulie 2017, Cabinetul Sorin Grindeanu) și al Comunicațiilor (noiembrie 2018 – octombrie 2019, Cabinetul Viorica Dăncilă). Din decembrie 2023, în urma numirii sale de către Parlamentul României, Alexandru Petrescu îndeplinește, pentru 5 ani, mandatul de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Concedierea abuzivă
În 25 ianuarie 2017, conducerea CN Poșta Română (CNPR) SA a dispus încetarea contractului individual de muncă încheiat cu d-na XXX, ce a ocupat functia de expert, conform art. 65,66 din legea nr. 53/2003, ca efect al desființării efective a postului, consecință directă a aplicării Hotărârilor Consiliului de Administrație al CNPR SA din 09.11.2016 și 11.01.2017. În decizia de concediere s-a arătat că măsura încetării contractului individual de muncă a fost luată ca urmare a reorganizării care a dus la desființarea sucursalelor tip Direcție Regională de Poștă, precum si a sucursalelor specializate Servicii Financiare, Poștă Rapidă si Servicii Integrate. Numai că acțiunea de concediere a fost constatată nelegală, prin decizia civilă din 05.07.2018 luată de Curtea de Apel București, consecința fiind anularea deciziei de concediere, obligarea la reintegrarea doamnei XXX in funcția deținută anterior concedierii, obligarea la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat persoana în cauză de la data concedierii până la reintegrarea efectivă. Instanța a stabilit că Alexandru Petrescu, în calitate de Director general, respectiv de administrator al CNPR SA, a fost cel care inclus în planul de disponibilizare postul aparţinând d-nei XXX, a avizat respectiv plan şi a supus planul spre aprobare în Consiliul de Administraţie, a aprobat acest plan şi a transmis notificările impuse de lege exclusiv către sindicatul reprezentativ, şi nu către toate sindicatele existente la nivelul companiei, încălcându-se astfel dispoziţiile Codului Muncii şi ale celor prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă.
Curtea de Conturi cere recuperarea prejudiciului
În anul 2019 la Poșta Română a avut loc un control al Curţii de Conturi a României. Urmare a acestui control, a fost emisă Decizia din 05.03.2020 şi prin care s-a dispus ca CNPR SA să analizeze situaţia care a generat concedierea unor angajaţi ai societății şi reangajarea acestora, în urma anulării deciziilor prin hotărâri judecătorești, precum şi stabilirea persoanelor care sunt răspunzătoare de situaţia creată. Conducerea CNPR SA a stabilit că de acest lucru s-au făcut vinovate 3 persoane, foști directori generali ai instituției, între care se număra și actualul președinte al ASF, Alexandru Petrescu. Prin cererea de chemare în judecată, consemnată de rejust.ro, reclamanta CN Poșta Română, în contradictoriu cu pârâții Alexandru Petrescu, S.A. și T.M., a solicitat instanței obligarea pârâţilor la plata sumei de 216.596 lei, reprezentând prejudiciu cauzat prin concedierea nelegală a salariatei XXX, la plata dobânzii legale calculată de la data de 19.07.2018 şi până la data plăţii efective a prejudiciului, precum şi plata cheltuielilor de judecată.
Alexandru Petrescu spune că nu a semnat concedierea
Pârâtul Alexandru Petrescu a depus întâmpinare, arătând că a deținut funcția de director general al CNPR până la data de 04.01.2017 și că decizia de concediere a fost consecința aplicării Hotărârilor Consiliului de Administrație al CNPR nr. 88 /2016 si 102/2017. El a susținut că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât decizia de concediere nu a fost semnata de el, că nu a avizat si semnat vreun act referitor la concediere, ca a executat obligațiile ce-i reveneau în sarcină, prin contractul de mandat. El a mai argumentat și că acțiunea ar fi prescrisă, fiindcă termenul de prescripție curgea de la 25.01.2017, data emiterii deciziei de concediere. Judecătorul a constatat că, într-adevăr, decizia de concediere a d-nei XXX nu a fost semnată de pârâtul Alexandru Petrescu, întrucât acesta își terminase mandatul la data de 04.01.2017, numai că procedura de concediere a fost inițiată în perioada în care respectivul ocupa funcția de director general al CNPR, iar în data de 27.12.2016 i s-a comunicat numitei XXX notificarea de preaviz. Judecătorul a considerat că faptele care au generat concedierea numitei XXX, fără respectarea în totalitate a prevederilor legale, cu consecința reangajării acesteia în urma anulării deciziei de concediere, s-au produs în perioada în care pârâtul Alexandru Petrescu avea calitatea de director general și avea obligația, în baza contractului de mandat, să concedieze personalul societății, dar numai în condițiile legii. Acesta a fost motivul pentru care instanța a respins exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Petrescu Alexandru, ca neîntemeiată.
Soluțiile judecătorilor
În urmă cu doi ani, instanța de fond – Tribunalul București – a admis cererea și a obligat pârâții la plata către reclamanta CNPR SA a sumei de 216.596 lei cu titlu de pretentii reprezentând prejudiciul adus companiei, ca urmare a concedierii numitei XXX prin decizia nr. 306/2017, și la dobânda penalizatoare calculată de la data de 19.07.2018 până la data achitării efective a debitului, fiecare în cota egală de cate 1/3. Tribunalul i-a mai obligat pe pârâți la plata către reclamantă a sumei de 7407,53 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului cauzei, fiecare în cotă egală de câte 1/3.
Sentința a fost atacată cu apel, care a fost soluționat recent de Curtea de Apel București. Unul dintre pârâți -T.M.- a fost exonerat de plata prejudiciului, care va fi plătit de ceilalți doi în solidar, fiecare în cotă egală de câte 1/2. Prin urmare, șeful ASF va trebui să plătească Poștei Române suma de 144.397,32 lei, cu titlu de pretenții reprezentând prejudiciul adus CNPR ca urmare a concedierii numitei XXX. Cei doi vor trebui să achite către reclamantă și suma de 4938,34 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului cauzei, reprezentând taxa de timbru fond, fiecare în cotă egală de câte 1/2. Decizia magistraților Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
