Justnews.ro

Accesul la informațiile clasificate a generat numeroase dezbateri în societatea românească, în cei optsprezece ani de când este în vigoare Legea 182/2002, care statuează tipul și nivelul de secretizare al acestora, regimul și categoriile profesionale care pot solicita declasificarea sau pot opera cu astfel de informații, precum și condițiile în care avizele de securitate pot fi retrase de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). Nemulțumirile exprimate în spațiul public au fost legate fie de o așa-numită discriminare între categoriile profesionale sau demnitățile care au acces la informații clasificate fără a avea nevoie de avizul ORNISS și cele care sunt obligate să îl solicite, fie de nerespectarea unor drepturi cetățenești precum cel de a evolua în carieră, cum este cazul lucrătorilor din Ministerul de Interne sau din domeniul Apărării ori al Serviciilor de Informații care, dacă nu primesc sau le sunt retrase certificatele de securitate, nu ar putea accede la funcții mai înalte și mai bine plătite.

Inițiativă legislativă a 3 deputați PSD

Pe rolul Camerei Deputaților ca for decizional a intrat, recent, o inițiativă semnată de social-democrații Eugen Neață, Nicușor Halici (președinte al Comisiei Juridice) și Nicolae Georgescu, prin care se propune modificarea Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, prin introducerea unui nou articol care stipulează că ,,avizul, retragerea sau, după caz, respingerea acordării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate se transmit motivat către solicitant şi către beneficiarul nemijlocit.”

În expunerea de motive, inițiatorii proiectului legislativ arată că prin lipsa unei motivări, cum se întâmplă în situaţia actuală, se încalcă drepturi fundamentale ale persoanei, în condițiile în care articolul 31 din Constituţia României consacră dreptul la informaţie, care implică şi obligativitatea motivării actelor administrative, astfel încât să poată fi verificată legalitatea acestora.

Inițiativă retrasă de pe ordinea de zi a plenului Camerei

Cel care a inițiat prima dată, în 2017, această modificare, deputatul PSD, Eugen Neață, a declarat pentru Justnews că nu a aflat nici până acum motivele pentru care, deși acum trei ani primise avizele pozitive ale celor două Comisii de Specialitate, cea Juridică și cea de Apărare, documentul a fost retras în ultima clipă de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și retrimis la comisii unde, ulterior, a fost respins. Eugen Neață ne-a explicat și de ce consideră că este necesar ca ORNISS-ul să îi comunice solicitantului motivele pentru care refuză să îi acorde certificatul de securitate: ,,Eu am revenit acum cu o nouă inițiativă pentru a clarifica și pentru a corecta, de fapt, aceste lucruri, spre a conduce la respectarea Constituției și a drepturilor omului. În forma actuală a legii (182/2002), dreptul la apărare nu mai poate fi garantat atîta timp cît eu, cel căruia i se retrage sau i se respinge un asemenea aviz, nu știu de ce. Deci se ia o măsură drastică împotriva mea, eu pot să imi pierd locul de muncă, dar nu știu de ce. Consider că este absolut obligatoriu să fie corectată legea, astfel încît să știu de ce. Și al doilea drept constituțional ce mi se încalcă este acela la apărare. Eu nu pot avea dreptul la apărare și nu pot să mă îndrept împotriva celui care mi-a retras sau refuzat acordarea acestui aviz atîta timp cât nu știu de ce mi s-a retras și nu pot susține într-o plângere în instanță că mi s-a retras acel aviz. Această lege, în forma actuală, este doar o pârghie a unor, să le spun așa, șefi vremelnici, de a face cumva o selecție netransparentă și clar nelegală cu privire la cei care au dreptul să ocupe niște funcții sau nu. Și vă dau un exemplu concret: eu am fost ofițer de poliție toată viața mea. Ca șef de instituție, dacă dorești să nu-i permiți cuiva să ocupe o funcție unde este obligatoriu accesul la informații clasificate, în mediul acesta al MAI sau chiar și la Apărare sau la Servicii, dacă doriți, pui acel serviciu de informații specializat al instituției respective să facă un raport cu privire la persoana respectivă, un raport general, așa, care să spună: știți, persoana respectivă, credem noi, că ar trebui să nu primească aviz de acces la informații clasificate întrucît, să spunem, are în familie sau are rude care au fost certate cumva cu legea, sau să spun un termen mai la modă, are relații cu lumea interlopă, un termen general.”

Expert în Politici de Securitate: Presiune politică asupra ORNISS

Expertul în politici de securitate, Claudiu Degeratu, consideră însă demersul celor trei deputați social-democrați o presiune politică asupra ORNISS și spune că instituția nu poate fi obligată să își dezvăluie procedurile interne privind acordarea sau neacordarea unui certificat de securitate: ,,E vorba de aplicarea unei presiuni constante în speranța lor ca ORNIS-ul să facă rabat de la standardele minimale acceptate și folosite la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Nu putem să facem acest lucru. ORNIS-ul aplică consecvent și, după părerea mea, profesionist, aceste criterii și interesul politic vizavi de presiunea făcută pe ORNISS este foarte nociv nu pentru agenție, ci pentru sistemul nostru de securitate națională. Nicăieri în lume nu avem servicii de contraspionaj, agenții de verificare a bonității persoanelor care să își dezvăluie toate aceste aspecte interne legate de acordarea sau neacordarea accesului la informațiile clasificate. Odată ce îi refuzăm unei persoane dreptul la certificatul ORNISS, dacă îi dăm și acces la motivele pentru care nu a primit accesul, asta înseamnă să cunoască ce evaluări are, dacă cumva are mandat de urmărire pe un anumit domeniu. Pot fi surse, activități, rețele sau alte tipuri de informații care sunt secrete, dar la care poate să aibă acces, nu?! Dacă evaluăm persoana X pe baza unor informații secrete, persoana X nu are cum să aibă acces la acea informație de natură secretă. Deci e un fel de sistem de protecție pentru ca agențiile specializate, mai ales pe domeniul contraspionajului, să-și protejeze sursele, să-și protejeze metodele de lucru și să-și protejeze strategia vizavi de anumite persoane.”

În ceea ce privește motivarea inițiatorilor modificării legislației, potrivit cărora anumite persoane, prin refuzul certificării ORNISS, pot fi împiedicate să parcurgă etape superioare în cariera profesională, Claudiu Degeratu a explicat că aceasta este mai mult o problemă de evaluare a riscului: ,,Dacă respectivul, să zicem, ipotetic, ar avea certificat ORNISS și ar încălca legile privind protecția informațiilor clasificate în avantajul unei alte puteri sau a unui stat sau a unei agenții de spionaj din srăinătate, atunci sigur că Statul român ar fi în pericol. Deci dacă există un risc foarte ridicat vizavi de profilul persoanei respective, atunci nu-i facem niciun bine acordându-i acest certificat ORNISS. Sau persoana respectivă are anumite probleme legate de consumul de alcool sau de substanțe interzise. Atunci sigur că nu protejăm nici persoana și nici instituția, dacă totuși mergem pe principiul hai să-i acordăm o șansă în cariera profesională, deși are niște riscuri comportamentale.”

UNBR cere statut similar magistraților pentru a accesa informațiile clasificate

În baza unor modificări legislative introduse în 2013, în cazul Președintelui României, prim-ministrului, miniștrilor, deputaților, senatorilor, judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului. Alineatul 5 al articolului 7 din actualul text al Legii 182 prevede că magistrații au acces la informații clasificate în baza unui regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și avizat de ORNISS.

Pornind de la principiul ,,egalității armelor între părți”, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a înaintat Comisiei Juridice a Camerei Deputaților propunerea ca, odată cu dezbaterea modificării inițiate de cei trei deputați social-democrați privind obligarea ORNISS de a-și motiva refuzul unei avizări de securitate, să fie luată în calcul și introducerea unui nou articol de lege care să prevadă includerea avocaților în categoria beneficiarilor informațiilor clasificate, similar cu magistrații.

Avocații mai spun că în prezent orice persoană poate fi judecată în baza unor probe secrete de stat sau secrete de serviciu, fără ca inculpatul și apărătorul său să poată lua act de probele care se presupune că îl incriminează pe cel dintâi, încălcându-se astfel dreptul la apărare.

În baza unui protocol încheiat în 2015 între ORNISS și UNBR, autorizația de acces se solicită și poate fi obținută prin intermediul Uniunii Barourilor, dar avocatul urmează să fie supus în continuare verificărilor legale ale ORNISS, care va comunica UNBR un aviz pozitiv sau negativ. Autorizația poate fi retrasă tot de către UNBR.

Judecător: Avocații ar trebui să poată solicita doar declasificări punctuale

Judecătorul Ciprian Coadă de la Secția Penală a Curții de Apel Constanța, membru al Forumului Judecătorilor din România, a precizat pentru Justnews că magistrații au acces doar la informațiile clasificate din dosarele pe care le judecă și că avocații ar trebui să poată solicita, la fel, doar declasificări punctuale. El a explicat însă că în prezent nu prea mai există bază legală pentru o astfel de procedură, întrucât CCR a declarat neconstituțională prevederea din noul Cod de Procedură Penală, care permitea acest lucru: ,,Au fost situaţii în care astfel de informaţii au fost declasificate cu concursul autorităţii care emitea acea informaţie clasificată, numai că textul acela de lege a fost declarat neconstituţional. Este o decizie de neconstituţionalitate care nu duce, neapărat, la un vid legislativ, pentru că textul există, însă parlamentul nu a pus în acord textul de lege cu decizia Curţii Constituţionale şi, practic, nu mai avem o procedură acoperită. Şi-atunci, declasificarea în faţa instanţei, în baza articolului 352, aliniatul 11, din Codul de Procedură Penală, că despre el este vorba, nu prea mai e posibilă. Când era în vigoare vechiul Cod Penal, declasificarea se realiza pe legea specială. Dar ca soluţie legislativă, eu nu aş merge pe un ORNISS acordat  avocaţilor, pentru că nu ştiu dacă toţi ar întruni condiţiile. S-ar naşte mai apoi probleme de discriminare. Unul ar putea să spună de ce eu nu am primit şi colegul meu a primit avizarea. S-ar pune iarăşi o problemă legată de celelalte profesii juridice, pentru că ar fi incluşi numai avocații şi alţii nu. Repet, magistraţii, în baza legii informaţiilor clasificate, pot veni în contact doar cu secretele de serviciu, nu cu alt tip de secrete, din cadrul dosarelor pe care le au în lucru. Baza legală actuală nu este foarte explicită şi este clar că trebuie îmbunătăţită. Este, obligatoriu, loc de legiferare, pentru că avem un text de lege declarat neconstituţional care era aplicabil în faza judecăţii. În faza de urmărire penală nu avem deloc cadru legislativ care permite cererea declasificării unei informaţii.”

Judecătorul Ciprian Coadă a mai explicat că, potrivit deciziei CCR, instanța care deține deja informația clasificată ar trebui să poată dispune și punerea ei la dispoziția părților, adică declasificarea. Acest lucru se poate face obligând părțile să semneze acorduri de confidențialitate, sub rezerva sancțiunii penale dacă acestea sunt încălcate.

Nicușor Halici: „dar așa, să dăm acces tuturor avocaților…”

Și președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Nicușor Halici, unul dintre cei trei inițiatori ai motivării refuzului unei avizări din partea ORNISS, spune că nu vede cum avocaților le-ar putea fi acordată în bloc, ca profesie, certificarea de securitate: ,,Poate că ar trebui sa aibă acces la documentele clasificate din dosarele pe care le gestionează avocații care își exercită activitatea în materie penală, dar așa, să dăm acces tuturor avocaților… E foarte complicat și să facem această separare, pentru că noi nu avem specializări oficiale la avocați, s-au specializat dumnealor pe Civil sau pe Penal.”

Nicușor Halici susține, totuși, dreptul avocaților de a beneficia de arme egale cu ale magistraților în procesele pe care le au pe rol: ,,Dacă aperi o persoană care e acuzată în baza unui document la care tu nu ai acces, e mai greu să construiești apărarea. Dar trebuie văzut în ce măsură o astfel de avizare ORNISS a avocaților ar respecta Constituția, pentru că aici se mai pune și problema procedurii constituționale. Oricum, apărătorul care poate accesa informații clasificate nu are dreptul să le dezvăluie.”

Un vot decisiv asupra modificărilor propuse la Legea privind protecția informațiilor clasificate este de așteptat, mai degrabă, în viitorul legislativ, spun inițiatorii. Chiar dacă documentul a fost respins de Senat, ca primă cameră sesizată, deputatul Eugen Neață ne-a declarat că va încerca, dacă va mai câștiga un mandat, să își convingă viitorii colegi parlamentari să-l voteze.

foto:wikimapia.org

Alte articole