Absurd / Procesul de incompatibilitate al unui cunoscut fost parlamentar își urmează cursul, deși acesta este mort de 6 luni

Exclusivitate

În iunie anul acesta, a încetat din viață Anghel Stanciu, fost parlamentar de Iași timp de 6 mandate, ales atât din partea Partidului România Mare (PRM), cât și din partea Partidului Social-Democrat (PSD). Anghel Stanciu a stat astfel în legislativul României timp de 24 de ani (între anii 1992-2016).

Declarat incompatibil

În martie 2016, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța într-un comunicat că a constatat faptul cã Stanciu Anghel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 21 ianuarie 2010 – 15 mai 2013, întrucât a deținut simultan calităţile de deputat și comerciant persoană fizică în cadrul „STANCIU ANGHEL PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ”. Persoana evaluatã a încălcat, astfel, urmãtoarele prevederi legale în materia regimului juridic al incompatibilităților:

  • art. 82, alin. (1), lit. e) din Legea 161/2003, potrivit cărora „Calitatea de deputat este, de asemenea, incompatibilă cu: calitatea de comerciant persoană fizică”,
  • art. 49, lit. a) și b) din Legea nr. 96/2006, potrivit cărora „Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege: b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte şi a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului” ,
  • art. 198, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora „Calitatea de deputat este incompatibilă […] cu alte funcţii stabilite prin lege”,
  • art. 202, alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora „(1) Deputatul care se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la    art. 198 – 200 va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 30 de zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. (2) „După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) deputatul care continuă să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. […] Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. […]”,
  • art. 204 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora „În cursul termenului prevăzut la art. 202, deputatul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua să o desfăşoare în viitor, care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege”.

Potrivit legislației, „persoana […] față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Probleme vechi cu ANI

Fostul deputat PRM și PSD avusese în trecutul său și alte probleme cu Agenția Națională de Integritate. Astfel, în luna 30 decembrie 2011, inspectorii de ntegritate au constatat, în cazul deputatului Stanciu Anghel, încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă și indicii referitoare la posibila săvârșire a infracţiunii de conflict de interese, întrucât, acesta şi-a angajat fiul şi nora la biroul său parlamentar. Raportul de evaluare privind conflictul de interese în materie administrativă a rămas definitiv și irevocabil în luna decembrie 2014, Stanciu Anghel fiind sancţionat cu 10% din indemnizaţia pe trei luni. De asemenea, în urma sesizării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către Agenția Naționalã de Integritate cu privire la posibila săvârșire a infracţiunii de conflict de interese, fostul parlamentar a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare, cu suspendare.

O bătălie de 7 ani cu ANI

Anghel Stanciu a atacat în instanța de contencios administrativ raportul de evaluare nr 14427/G/II/30.03.2016. După ce litigiul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, în mai 2021, magistrații au decis rejudecarea, așa că dosarul s-a reîntors la Curtea de Apel București. În octombrie 2021, judecătorii au dispus suspendarea cauzei, la cererea reclamantului Anghel Stanciu, până când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va pronunța o hotărâre în cauza preliminară C-40/21, ce avea ca obiect trimiterea preliminară efectuată de Curtea de Apel Timişoara într-o cauză similară.  Întrebările adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene erau următoarele:

  1. Principiul proporţionalităţii pedepselor, conţinut de articolul 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat In sensul că se aplică şi altor fapte decât cele definite în mod formal de legea naţională ca fiind infracţiuni, dar care pot fi considerate „acuzaţii în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin prisma criteriilor dezvoltate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special cel al gravităţii sancţiunii, cum este în cauza principală cazul evaluării conflictelor de interese, care poate conduce la aplicarea sancţiunii complementare constând în interdicţia de a ocupa funcţii publice alese pentru o perioadă de 3 ani?
  2. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ, principiul proportionalităţii pedepselor, conţinut de articolul 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei prevederi din legislaţia naţională de implementare prin care se aplică, în cazul constatării unui conflict de interese a unei persoane ce ocupă o funcţie de demnitate publică aleasă, în mod automat, în baza legii (ope legis), sancţiunea complementară a interdicţiei de a ocupa funcţii publice alese exclusiv pentru o perioadă prestabilită de 3 ani, fără a da posibilitatea stabilirii unei sancţiuni proporţionale cu abaterea săvârşită?
  3. Dreptul la muncă, garantat de articolul 15, alineatul 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, garantat de articolul 47, trebuie interpretate în sensul că se opun unei prevederi din legislaţia naţională de implementare prin care se aplică, în cazul constatării unui conflict de interese a unei persoane ce ocupă o funcţie publică aleasă, în mod automat, în baza legii (ope legis), sancţiunea complementară a interdicţiei de a ocupa funcţii publice alese exclusiv pentru o perioadă prestabilită de 3 ani, fără a da posibilitatea stabilirii unei sancţiuni proporţionale cu abaterea săvârşită?

Dosarul de incompatibilitate al fostului parlamentar de Iași a fost repus pe rol în aprilie anul acesta, dar apoi, în iunie, procesul a fost amânat avându-se în vedere protestele magistraților vi-a-vis de pensiile de serviciu.  După ce la termenul din octombrie s-au depus înscrisuri, la cel de la jumătatea lunii noiembrie, judecătorii Curții de Apel București au dispus amânarea procesului pentru 17 ianuarie 2024, în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor. 

 

spot_img

Articole recente

Cum a eșuat Asociația Presei Sportive din România în încercarea de a obține “pensii speciale” pentru membrii săi

Contextul În 2016, un proiect de lege, propus de fostul senator UNPR Haralambie Vochițoiu, adoptat de Parlament iar ulterior promulgat...

Mai multe articole din aceeași categorie